1 D el corazón del hombre surgen los planes, pero del Señor proviene la respuesta de la lengua.

Planurile inimii aparţin omului, dar răspunsul pe care-l dă limba vine de la Domnul.

2 S egún el hombre, todo camino es limpio, pero el Señor pondera los espíritus.

Toate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.

3 E ncomienda al Señor tus acciones, y tus pensamientos serán afirmados.

Încredinţează-ţi Domnului lucrările şi îţi vor reuşi planurile.

4 E l Señor lo ha hecho todo para sí mismo; ¡hasta el impío está hecho para el día fatal!

Domnul a făcut totul pentru un scop, chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

5 E l Señor aborrece a los de corazón altivo, y es un hecho que no quedarán impunes.

Toţi cei mândri sunt o urâciune înaintea Domnului; în mod sigur ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

6 E l amor verdadero perdona el pecado; el temor del Señor aparta del mal a los hombres.

Prin bunătate şi credincioşie este ispăşit păcatul şi prin frica de Domnul se îndepărtează omul de la rău.

7 S i el Señor aprueba los caminos del hombre, hasta sus enemigos hacen la paz con él.

Când Domnului Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în pace cu el.

8 E s mejor lo poco del justo que los muchos frutos del injusto.

Mai bine puţin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!

9 E l corazón del hombre pondera su camino, pero el Señor le corrige el rumbo.

În mintea lui omul îşi întocmeşte calea, dar Domnul îi îndrumă paşii.

10 E l rey tiene el veredicto en sus labios; no hay error cuando emite la sentencia.

Sentinţa divină este pe buzele regelui şi gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.

11 L as pesas y medidas justas son del Señor; todas las balanzas son su propia creación.

Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

12 E s repugnante que los reyes cometan el mal, porque el trono se afirma en la justicia.

Este o urâciune pentru regi să facă rău, pentru că prin dreptate se întăreşte tronul.

13 E s grato que los reyes hablen con justicia, y que amen a los que dicen la verdad.

Buzele cinstite sunt plăcute regilor şi cel ce spune adevărul este iubit.

14 L a ira del rey es heraldo de muerte, pero el que es sabio sabe evitarla.

Mânia regelui este mesagerul morţii, dar omul înţelept o va potoli.

15 E l rostro alegre del rey es presagio de vida; su favor es una nube cargada de lluvia.

Seninătatea feţei regelui înseamnă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie târzie.

16 G anar sabiduría e inteligencia es mejor que adquirir oro y plata.

Mai bună este dobândirea înţelepciunii decât a aurului şi obţinerea priceperii decât a argintului.

17 L os hombres rectos se apartan del mal camino; quien cuida sus pasos, cuida su vida.

Calea omului drept evită răul; cine îşi păzeşte calea îşi păzeşte viaţa.

18 L a soberbia precede al fracaso; la arrogancia anticipa la caída.

Mândria merge înaintea distrugerii şi un duh arogant merge înaintea căderii.

19 E s mejor ser humilde entre los humildes que compartir despojos con los soberbios.

Mai bine să fii smerit în duh printre cei umili, decât să împarţi prada cu cei mândri.

20 E l que atiende a la palabra, halla el bien; ¡dichoso aquél que confía en el Señor!

Cine ţine seama de Cuvânt găseşte ce este bine şi binecuvântat este cel ce se încrede în Domnul!

21 A l de corazón sabio se le llama prudente; los labios amables aumentan el saber.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput şi dulceaţa buzelor sporeşte receptivitatea.

22 T ener cordura es tener la fuente de la vida; a los necios los castiga su propia necedad.

Chibzuinţa este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar prostia este pedeapsa celor proşti.

23 E l sabio de corazón habla con prudencia, y a sus labios añade sabiduría.

Inima celui înţelept îi îndrumă gura cu înţelepciune şi adaugă învăţătură pe buzele lui.

24 L as palabras amables son un panal de miel; endulzan el alma y sanan el cuerpo.

Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

25 H ay caminos que el hombre considera buenos, pero que al final resultan caminos de muerte.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

26 E l trabajador se afana para calmar su apetito; su estímulo es llenarse la boca.

Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

27 E l que es perverso escarba en el mal; hay en sus labios una llama de fuego.

Cel ticălos pune la cale răul şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

28 E l que es perverso provoca contiendas; el chismoso aparta a los mejores amigos.

Omul stricat răspândeşte discordii şi un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.

29 E l que es violento adula a su prójimo y lo hace andar por el mal camino;

Omul violent îşi amăgeşte semenul şi-l conduce pe o cale greşită.

30 c ierra los ojos y hace planes malvados, mueve los labios y consuma el mal.

Cine închide ochii pune la cale lucruri stricate şi cel ce-şi muşcă buzele a şi săvârşit răul.

31 L a vejez es la corona de una vida honrada, y se la halla en el camino de la justicia.

Perii albi sunt o cunună de glorie, ei sunt dobândiţi printr-o viaţă dreaptă.

32 S er paciente es mejor que ser valiente; es mejor dominarse uno mismo que tomar una ciudad.

Cel încet la mânie este mai valoros decât cel puternic şi cel stăpân pe sine – decât cel care cucereşte o cetate.

33 L as suertes se echan en el regazo; pero el resultado depende del Señor.

Se aruncă sorţul în poală, dar orice decizie este de la Domnul.