1 J ob retomó la palabra y dijo:

Iov şi-a continuat discursul şi a mai zis:

2 « ¡Cómo quisiera volver a los tiempos pasados, a los días en que Dios me brindaba protección;

„O! de-aş mai fi ca în lunile trecute, ca în zilele când mă păzea Dumnezeu!

3 d ías en que su lámpara brillaba sobre mí, días en que a su luz andaba yo en la oscuridad,

Când candela Lui lumina peste capul meu şi prin lumina Lui umblam în întuneric!

4 c uando estaba yo en la flor de mi vida y el favor de Dios reposaba en mi hogar.

Când eram în zilele puterii mele, când prietenia lui Dumnezeu era peste cortul meu,

5 E n aquel tiempo, el Omnipotente estaba conmigo, y mis hijos estaban en derredor mío;

când Cel Atotputernic era încă cu mine şi copiii mei erau în jurul meu,

6 m e daba entonces el lujo de chapotear en leche, y de extraer de las piedras torrentes de aceite;

când mi se scăldau paşii în smântână, iar stânca turna lângă mine pâraie de untdelemn.

7 c uando salía yo a las puertas de la ciudad, me cedían un lugar para impartir justicia.

Când mergeam la poarta cetăţii, când îmi pregăteam scaunul în piaţă,

8 L os jóvenes, al verme, me cedían el paso, y los ancianos me recibían de pie.

cei tineri mă vedeau şi se trăgeau înapoi şi cei bătrâni se ridicau şi rămâneau în picioare,

9 L a gente importante se quedaba callada, y con respeto se tapaban la boca.

conducătorii se opreau din vorbit şi-şi puneau mâna la gură,

10 A pesar de ser poderosos, guardaban silencio, como si la lengua se les quedara pegada.

glasul căpeteniilor amuţea şi li se lipea limba de cerul gurii.

11 “ Bienaventurado”, me decían al escucharme, y los que me veían lo confirmaban.

Oricine mă auzea mă vorbea de bine şi oricine mă vedea era de partea mea,

12 » Y es que yo atendía el clamor de los pobres, y ayudaba a los huérfanos sin protección.

pentru că scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul care nu avea sprijin.

13 L os que estaban por morir me bendecían; a las viudas les alegraba el corazón.

Omul care murea mă binecuvânta; făceam inima văduvei să cânte de bucurie.

14 L a justicia caracterizaba mis actos; la justicia me cubría: era mi atuendo.

Mă îmbrăcam cu dreptatea precum cu o haină, judecata dreaptă îmi era robă şi turban;

15 P ara los ciegos, yo era sus ojos; para los cojos, yo era sus pies;

eram ochi pentru cel orb şi picior pentru cel olog;

16 p ara los pobres, yo era su padre; para los extranjeros, yo era su defensor.

eram tată pentru cel în nevoie şi cercetam cauza celui străin.

17 Y o aplacaba la furia de los malvados, y a sus víctimas las libraba de su poder.

Zdrobeam colţii celui nedrept şi smulgeam prada din dinţii lui.

18 C reía yo que moriría en mi lecho, y que tendría muchos años de vida.

Îmi ziceam: «Voi muri în cuibul meu şi zilele mele vor fi multe ca nisipul.

19 C reí ser como un árbol plantado junto al agua, con verdes ramas, bañadas de rocío;

Rădăcinile mele vor ajunge la apă şi roua va sta toată noaptea pe ramurile mele;

20 C reí también que podría ser más rico, y que en mis manos mi poder iría en aumento.

gloria mea va fi mereu proaspătă, iar în mână voi avea întotdeauna un arc nou.»

21 » Cuando yo hablaba, todo el mundo callaba y esperaba a escuchar mis consejos.

Toţi mă ascultau şi aşteptau, tăceau aşteptând sfatul meu.

22 N adie contradecía mis advertencias, sino que aceptaban con gusto mis razones.

După ce vorbeam, nu mai vorbea nimeni, şi cuvântul meu cădea peste ei ca picăturile de ploaie.

23 S e quedaban a la espera de mis palabras, como tierra seca en espera de las lluvias tardías.

Ei mă aşteptau cum se aşteaptă ploaia, îşi deschideau gura ca după o ploaia târzie.

24 A penas podían creer que yo les sonriera; y no se perdían una sola de mis sonrisas.

Când îşi pierdeau încrederea, le zâmbeam, şi seninătatea feţei mele le era scumpă.

25 Y o decidía lo que tenían que hacer, y en la mesa yo ocupaba la cabecera; era como un rey al frente de su ejército, ¡como alguien que consuela a los que lloran!

Le alegeam calea şi le eram conducător, locuiam ca un rege în mijlocul cetelor sale, eram ca unul care îi mângâie pe cei ce se jelesc.