Job 29 ~ Iov 29

picture

1 M oreover Job continued his parable, and said,

Iov şi-a continuat discursul şi a mai zis:

2 O h that I were as in months past, as in the days when God preserved me;

„O! de-aş mai fi ca în lunile trecute, ca în zilele când mă păzea Dumnezeu!

3 w hen his candle shined upon my head, and when by his light I walked through darkness;

Când candela Lui lumina peste capul meu şi prin lumina Lui umblam în întuneric!

4 a s I was in the days of my youth, when the secret of God was upon my tabernacle;

Când eram în zilele puterii mele, când prietenia lui Dumnezeu era peste cortul meu,

5 w hen the Almighty was yet with me, when my children were about me;

când Cel Atotputernic era încă cu mine şi copiii mei erau în jurul meu,

6 w hen I washed my steps with butter, and the rock poured me out rivers of oil;

când mi se scăldau paşii în smântână, iar stânca turna lângă mine pâraie de untdelemn.

7 w hen I went out to the gate through the city, when I prepared my seat in the street!

Când mergeam la poarta cetăţii, când îmi pregăteam scaunul în piaţă,

8 T he young men saw me, and hid themselves: and the aged arose, and stood up.

cei tineri mă vedeau şi se trăgeau înapoi şi cei bătrâni se ridicau şi rămâneau în picioare,

9 T he princes refrained talking, and laid their hand on their mouth.

conducătorii se opreau din vorbit şi-şi puneau mâna la gură,

10 T he nobles held their peace, and their tongue cleaved to the roof of their mouth.

glasul căpeteniilor amuţea şi li se lipea limba de cerul gurii.

11 W hen the ear heard me, then it blessed me; and when the eye saw me, it gave witness to me:

Oricine mă auzea mă vorbea de bine şi oricine mă vedea era de partea mea,

12 b ecause I delivered the poor that cried, and the fatherless, and him that had none to help him.

pentru că scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul care nu avea sprijin.

13 T he blessing of him that was ready to perish came upon me: and I caused the widow’s heart to sing for joy.

Omul care murea mă binecuvânta; făceam inima văduvei să cânte de bucurie.

14 I put on righteousness, and it clothed me: my judgment was as a robe and a diadem.

Mă îmbrăcam cu dreptatea precum cu o haină, judecata dreaptă îmi era robă şi turban;

15 I was eyes to the blind, and feet was I to the lame.

eram ochi pentru cel orb şi picior pentru cel olog;

16 I was a father to the poor: and the cause which I knew not I searched out.

eram tată pentru cel în nevoie şi cercetam cauza celui străin.

17 A nd I brake the jaws of the wicked, and plucked the spoil out of his teeth.

Zdrobeam colţii celui nedrept şi smulgeam prada din dinţii lui.

18 T hen I said, I shall die in my nest, and I shall multiply my days as the sand.

Îmi ziceam: «Voi muri în cuibul meu şi zilele mele vor fi multe ca nisipul.

19 M y root was spread out by the waters, and the dew lay all night upon my branch.

Rădăcinile mele vor ajunge la apă şi roua va sta toată noaptea pe ramurile mele;

20 M y glory was fresh in me, and my bow was renewed in my hand.

gloria mea va fi mereu proaspătă, iar în mână voi avea întotdeauna un arc nou.»

21 U nto me men gave ear, and waited, and kept silence at my counsel.

Toţi mă ascultau şi aşteptau, tăceau aşteptând sfatul meu.

22 A fter my words they spake not again; and my speech dropped upon them.

După ce vorbeam, nu mai vorbea nimeni, şi cuvântul meu cădea peste ei ca picăturile de ploaie.

23 A nd they waited for me as for the rain; and they opened their mouth wide as for the latter rain.

Ei mă aşteptau cum se aşteaptă ploaia, îşi deschideau gura ca după o ploaia târzie.

24 I f I laughed on them, they believed it not; and the light of my countenance they cast not down.

Când îşi pierdeau încrederea, le zâmbeam, şi seninătatea feţei mele le era scumpă.

25 I chose out their way, and sat chief, and dwelt as a king in the army, as one that comforteth the mourners.

Le alegeam calea şi le eram conducător, locuiam ca un rege în mijlocul cetelor sale, eram ca unul care îi mângâie pe cei ce se jelesc.