1 I n the eighth month, in the second year of Darius, came the word of the Lord unto Zechariah, the son of Berechiah, the son of Iddo the prophet, saying,
În luna a opta, în cel de-al doilea an al domniei lui Darius, Cuvântul Domnului a venit la profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, şi i-a zis:
2 T he Lord hath been sore displeased with your fathers.
„ Domnul s-a mâniat foarte tare pe strămoşii voştri!
3 T herefore say thou unto them, Thus saith the Lord of hosts; Turn ye unto me, saith the Lord of hosts, and I will turn unto you, saith the Lord of hosts.
Spune-le deci celor din popor că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul Oştirilor, şi mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul Oştirilor.
4 B e ye not as your fathers, unto whom the former prophets have cried, saying, Thus saith the Lord of hosts; Turn ye now from your evil ways, and from your evil doings: but they did not hear, nor hearken unto me, saith the Lord.
Nu fiţi ca strămoşii voştri, cărora le proclamau profeţii din vechime, zicându-le din partea Domnului Oştirilor: ‘Întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!’ Ei n-au ascultat şi nici măcar nu Mi-au dat atenţie, zice Domnul.
5 Y our fathers, where are they? and the prophets, do they live for ever?
Unde sunt acum strămoşii voştri? Cât despre profeţi, trăiesc ei oare veşnic?
6 B ut my words and my statutes, which I commanded my servants the prophets, did they not take hold of your fathers? and they returned and said, Like as the Lord of hosts thought to do unto us, according to our ways, and according to our doings, so hath he dealt with us.
Totuşi cuvintele şi hotărârile pe care le poruncisem slujitorilor Mei, profeţii, n-au atins ele, în cele din urmă, inima părinţilor voştri?» Atunci ei s-au întors şi au spus: « Domnul Oştirilor ne-a făcut aşa cum hotărâse să ne facă, ca urmare a căilor şi a faptelor noastre.»“ Prima viziune: omul dintre mirţi
7 U pon the four and twentieth day of the eleventh month, which is the month Sebat, in the second year of Darius, came the word of the Lord unto Zechariah, the son of Berechiah, the son of Iddo the prophet, saying,
În a douăzeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, adică luna Şebat, în cel de-al doilea an al domniei lui Darius, Cuvântul Domnului a venit la profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido. Zaharia a zis:
8 I saw by night, and behold a man riding upon a red horse, and he stood among the myrtle trees that were in the bottom; and behind him were there red horses, speckled, and white.
„M-am uitat în timpul nopţii şi iată că un bărbat era călare pe un cal roşu! El stătea între mirţii din vale, iar în urma lui erau cai roşii, bruni şi albi.
9 T hen said I, O my lord, what are these? And the angel that talked with me said unto me, I will shew thee what these be.
Eu am întrebat: – Ce sunt aceştia, stăpânul meu? Îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: – Îţi voi arăta ce sunt!
10 A nd the man that stood among the myrtle trees answered and said, These are they whom the Lord hath sent to walk to and fro through the earth.
Bărbatul care stătea între mirţi a răspuns: – Aceştia sunt cei pe care i-a trimis Domnul să străbată pământul.
11 A nd they answered the angel of the Lord that stood among the myrtle trees, and said, We have walked to and fro through the earth, and, behold, all the earth sitteth still, and is at rest.
Ei i-au vorbit îngerului Domnului, care stătea între mirţi, astfel: «Am străbătut pământul şi iată că tot pământul este liniştit şi în pace!»
12 T hen the angel of the Lord answered and said, O Lord of hosts, how long wilt thou not have mercy on Jerusalem and on the cities of Judah, against which thou hast had indignation these threescore and ten years?
Atunci îngerul Domnului a întrebat: – Doamne al Oştirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe care ai fost mânios în aceşti şaptezeci de ani ?
13 A nd the Lord answered the angel that talked with me with good words and comfortable words.
Domnul i-a răspuns cu vorbe bune îngerului care vorbea cu mine, cu vorbe de mângâiere.
14 S o the angel that communed with me said unto me, Cry thou, saying, Thus saith the Lord of hosts; I am jealous for Jerusalem and for Zion with a great jealousy.
Apoi îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: – Vesteşte şi zi că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Sunt gelos pentru Ierusalim, am o mare gelozie pentru Sion,
15 A nd I am very sore displeased with the heathen that are at ease: for I was but a little displeased, and they helped forward the affliction.
dar sunt plin de mânie împotriva neamurilor care trăiesc fără grijă, căci Eu mă supărasem numai puţin însă ele au mărit nenorocirea!»
16 T herefore thus saith the Lord; I am returned to Jerusalem with mercies: my house shall be built in it, saith the Lord of hosts, and a line shall be stretched forth upon Jerusalem.
De aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Mă întorc cu milă spre Ierusalim: Casa Mea de acolo va fi rezidită, zice Domnul Oştirilor, iar frânghia de măsurat va fi întinsă peste Ierusalim!»
17 C ry yet, saying, Thus saith the Lord of hosts; My cities through prosperity shall yet be spread abroad; and the Lord shall yet comfort Zion, and shall yet choose Jerusalem.
Vesteşte mai departe şi spune că aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Cetăţile Mele se vor revărsa din nou de belşug! Domnul va mângâia iarăşi Sionul şi va alege din nou Ierusalimul!»“ A doua viziune: cele patru coarne şi cei patru artizani
18 T hen lifted I up mine eyes, and saw, and behold four horns.
Atunci mi-am ridicat ochii, m-am uitat şi am văzut patru coarne.
19 A nd I said unto the angel that talked with me, What be these? And he answered me, These are the horns which have scattered Judah, Israel, and Jerusalem.
L-am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: – Ce înseamnă acestea? El mi-a răspuns: – Acestea sunt coarnele care au împrăştiat Iuda, Israelul şi Ierusalimul.
20 A nd the Lord shewed me four carpenters.
Domnul mi-a arătat patru meşteşugari.
21 T hen said I, What come these to do? And he spake, saying, These are the horns which have scattered Judah, so that no man did lift up his head: but these are come to fray them, to cast out the horns of the Gentiles, which lifted up their horn over the land of Judah to scatter it.
– Ce vin să facă aceştia? am întrebat eu. El mi-a răspuns: – Acelea sunt coarnele care l-au împrăştiat pe Iuda, astfel încât nici un om nu a mai putut ridica capul. Dar aceşti meşteşugari au venit să le sperie şi să taie coarnele neamurilor care şi- au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, ca s-o împrăştie.