1 A nd all the congregation lifted up their voice, and cried; and the people wept that night.

Atunci toată adunarea a început să ţipe şi în noaptea aceea poporul a plâns.

2 A nd all the children of Israel murmured against Moses and against Aaron: and the whole congregation said unto them, Would God that we had died in the land of Egypt! or would God we had died in this wilderness!

Toţi israeliţii au cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron; întreaga adunare le-a zis: – Dacă am fi murit în ţara Egiptului sau dacă am fi murit în pustia aceasta!

3 A nd wherefore hath the Lord brought us unto this land, to fall by the sword, that our wives and our children should be a prey? were it not better for us to return into Egypt?

De ce ne aduce Domnul în ţara aceasta? Ca să cădem ucişi de sabie? Soţiile noastre şi copiii noştri vor ajunge pradă; n-ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?

4 A nd they said one to another, Let us make a captain, and let us return into Egypt.

Şi au zis unul către altul: – Să ne alegem o căpetenie şi să ne întoarcem în Egipt!

5 T hen Moses and Aaron fell on their faces before all the assembly of the congregation of the children of Israel.

Atunci Moise şi Aaron au căzut cu feţele la pământ înaintea întregii adunări a israeliţilor.

6 A nd Joshua the son of Nun, and Caleb the son of Jephunneh, which were of them that searched the land, rent their clothes:

Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei ce iscodiseră ţara, şi-au sfâşiat hainele

7 a nd they spake unto all the company of the children of Israel, saying, The land, which we passed through to search it, is an exceeding good land.

şi au zis întregii adunări a israeliţilor: – Ţara pe care am străbătut-o noi ca să o iscodim este o ţară deosebit de bună.

8 I f the Lord delight in us, then he will bring us into this land, and give it us; a land which floweth with milk and honey.

Dacă Domnul Îşi găseşte plăcerea în noi, ne va duce în această ţară şi ne-o va da nouă; este o ţară în care curge lapte şi miere.

9 O nly rebel not ye against the Lord, neither fear ye the people of the land; for they are bread for us: their defence is departed from them, and the Lord is with us: fear them not.

Dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului şi nu vă temeţi de poporul din ţară, căci îi vom înghiţi de vii. Ei nu mai au nici o protecţie, iar Domnul este cu noi; nu vă temeţi de ei.

10 B ut all the congregation bade stone them with stones. And the glory of the Lord appeared in the tabernacle of the congregation before all the children of Israel.

Dar întreaga adunare a zis să-i omoare cu pietre. Atunci slava Domnului s-a arătat la Cortul Întâlnirii, înaintea israeliţilor.

11 A nd the Lord said unto Moses, How long will this people provoke me? and how long will it be ere they believe me, for all the signs which I have shewed among them?

Domnul i-a zis lui Moise: – Până când Mă va dispreţui poporul acesta? Până când vor refuza să creadă în Mine, în ciuda tuturor semnelor pe care le-am făcut între ei?

12 I will smite them with the pestilence, and disinherit them, and will make of thee a greater nation and mightier than they.

Îi voi lovi cu molimă şi-i voi dezmoşteni, iar pe tine te voi face un neam mai mare şi mai puternic decât ei.

13 A nd Moses said unto the Lord, Then the Egyptians shall hear it, (for thou broughtest up this people in thy might from among them;)

Dar Moise i-a zis Domnului: – Egiptenii vor auzi lucrul acesta, căci prin puterea Ta ai scos acest popor din mijlocul lor,

14 a nd they will tell it to the inhabitants of this land: for they have heard that thou Lord art among this people, that thou Lord art seen face to face, and that thy cloud standeth over them, and that thou goest before them, by day time in a pillar of a cloud, and in a pillar of fire by night.

şi vor spune locuitorilor acestei ţări. Ei au auzit că Tu, Doamne, eşti în mijlocul acestui popor, că Tu, Doamne, eşti văzut de ei faţă în faţă, că norul Tău stă peste ei şi că mergi înaintea lor în timpul zilei într-un stâlp de nor, iar noaptea într-un stâlp de foc.

15 N ow if thou shalt kill all this people as one man, then the nations which have heard the fame of thee will speak, saying,

Dacă omori acest popor ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit despre Tine vor zice:

16 B ecause the Lord was not able to bring this people into the land which he sware unto them, therefore he hath slain them in the wilderness.

„ Domnul n-a putut duce acest popor în ţara pe care a jurat că le-o va da şi i-a omorât în pustie.“

17 A nd now, I beseech thee, let the power of my Lord be great, according as thou hast spoken, saying,

De aceea, Te rog, lasă acum ca puterea Domnului să se arate în măreţia ei, după cum ai promis atunci când ai spus:

18 T he Lord is longsuffering, and of great mercy, forgiving iniquity and transgression, and by no means clearing the guilty, visiting the iniquity of the fathers upon the children unto the third and fourth generation.

„ Domnul este încet la mânie şi plin de îndurare, iertând nedreptatea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie. “

19 P ardon, I beseech thee, the iniquity of this people according unto the greatness of thy mercy, and as thou hast forgiven this people, from Egypt even until now.

Te rog, iartă nedreptatea acestui popor, potrivit măreţiei îndurării Tale, aşa cum ai iertat acest popor din Egipt până aici.

20 A nd the Lord said, I have pardoned according to thy word:

Domnul a zis: – I-am iertat aşa cum ai cerut;

21 b ut as truly as I live, all the earth shall be filled with the glory of the Lord.

dar, aşa cum este de adevărat faptul că Eu sunt viu şi că slava Domnului va umple tot pământul,

22 B ecause all those men which have seen my glory, and my miracles, which I did in Egypt and in the wilderness, and have tempted me now these ten times, and have not hearkened to my voice;

tot aşa nici unul din oamenii care au văzut slava Mea şi semnele pe care le-am făcut în Egipt şi în pustie şi care totuşi M-au ispitit de zece ori până acum şi n-au ascultat glasul Meu,

23 s urely they shall not see the land which I sware unto their fathers, neither shall any of them that provoked me see it:

nu vor vedea ţara pe care am jurat că le-o voi da părinţilor lor; nici unul dintre cei care m-au dispreţuit nu o vor vedea.

24 b ut my servant Caleb, because he had another spirit with him, and hath followed me fully, him will I bring into the land whereinto he went; and his seed shall possess it.

Dar pentru că robul Meu Caleb a fost călăuzit de un alt duh şi M-a urmat pe deplin, îl voi duce în ţara în care a fost, iar urmaşii lui o vor moşteni.

25 ( Now the Amalekites and the Canaanites dwelt in the valley.) To morrow turn you, and get you into the wilderness by the way of the Red sea.

Amalekiţii şi canaaniţii locuiesc în vale. De aceea, mâine, întoarceţi-vă şi porniţi spre pustie, pe drumul către Marea Roşie.

26 A nd the Lord spake unto Moses and unto Aaron, saying,

Domnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron:

27 H ow long shall I bear with this evil congregation, which murmur against me? I have heard the murmurings of the children of Israel, which they murmur against me.

„Până când va cârti această adunare rea împotriva Mea? Am auzit cârtirile pe care israeliţii le-au rostit împotriva Mea.

28 S ay unto them, As truly as I live, saith the Lord, as ye have spoken in mine ears, so will I do to you:

De aceea spuneţi-le: «Pe viaţa Mea, zice Domnul, că vă voi face precum aţi vorbit şi voi în auzul Meu:

29 y our carcases shall fall in this wilderness; and all that were numbered of you, according to your whole number, from twenty years old and upward, which have murmured against me,

trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta; dintre toţi cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus care aţi fost număraţi şi înscrişi şi care aţi cârtit împotriva Mea,

30 d oubtless ye shall not come into the land, concerning which I sware to make you dwell therein, save Caleb the son of Jephunneh, and Joshua the son of Nun.

nici unul nu veţi intra în ţara în care am jurat că vă voi aşeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.

31 B ut your little ones, which ye said should be a prey, them will I bring in, and they shall know the land which ye have despised.

Pe copilaşii voştri însă, despre care aţi spus că vor fi de jaf, îi voi duce în ţară şi astfel ei vor cunoaşte ţara pe care voi aţi dispreţuit-o.

32 B ut as for you, your carcases, they shall fall in this wilderness.

Cât despre voi, trupurile voastre vor cădea în pustia aceasta.

33 A nd your children shall wander in the wilderness forty years, and bear your whoredoms, until your carcases be wasted in the wilderness.

Copiii voştri vor fi păstori în pustie timp de patruzeci de ani şi vor purta vina necredincioşiei voastre până când trupurile voastre îşi vor găsi sfârşitul în pustie.

34 A fter the number of the days in which ye searched the land, even forty days, each day for a year, shall ye bear your iniquities, even forty years, and ye shall know my breach of promise.

După cum timp de patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, timp de patruzeci de ani – câte un an pentru fiecare zi – vă veţi purta vina şi astfel veţi cunoaşte respingerea Mea.»

35 I the Lord have said, I will surely do it unto all this evil congregation, that are gathered together against me: in this wilderness they shall be consumed, and there they shall die.

Eu, Domnul, am vorbit; cu siguranţă aşa îi voi face acestei adunări rele care s-a adunat împotriva Mea. În pustia aceasta îşi va găsi sfârşitul, aici va muri.“

36 A nd the men, which Moses sent to search the land, who returned, and made all the congregation to murmur against him, by bringing up a slander upon the land,

Bărbaţii pe care Moise îi trimisese să iscodească ţara şi care, atunci când s-au întors, au făcut toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând un raport nefavorabil despre ţară,

37 e ven those men that did bring up the evil report upon the land, died by the plague before the Lord.

deci oamenii aceia care aduseseră un raport rău despre ţară, au murit loviţi de o urgie înaintea Domnului.

38 B ut Joshua the son of Nun, and Caleb the son of Jephunneh, which were of the men that went to search the land, lived still.

Numai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas în viaţă dintre bărbaţii care se duseseră să iscodească ţara.

39 A nd Moses told these sayings unto all the children of Israel: and the people mourned greatly.

Când Moise le-a spus aceste cuvinte tuturor israeliţilor, poporul a fost cuprins de o mare jale.

40 A nd they rose up early in the morning, and gat them up into the top of the mountain, saying, Lo, we be here, and will go up unto the place which the Lord hath promised: for we have sinned.

Ei s-au trezit dis-de-dimineaţă şi s-au urcat pe vârful muntelui, zicând: – Iată-ne! Ne vom duce în locul pe care l-a promis Domnul, căci ne-am dat seama că am păcătuit.

41 A nd Moses said, Wherefore now do ye transgress the commandment of the Lord ? but it shall not prosper.

Dar Moise le-a zis: – De ce continuaţi să încălcaţi porunca Domnului ? Nu veţi reuşi.

42 G o not up, for the Lord is not among you; that ye be not smitten before your enemies.

Să nu vă urcaţi pentru că Domnul nu este cu voi şi astfel veţi fi învinşi de către duşmanii voştri.

43 F or the Amalekites and the Canaanites are there before you, and ye shall fall by the sword: because ye are turned away from the Lord, therefore the Lord will not be with you.

Amalekiţii şi canaaniţii sunt înaintea voastră şi veţi cădea loviţi de sabie; fiindcă v-aţi abătut de la Domnul, El nu va fi cu voi.

44 B ut they presumed to go up unto the hill top: nevertheless the ark of the covenant of the Lord, and Moses, departed not out of the camp.

Ei însă au îndrăznit să se urce pe înălţimile muntelui, chiar dacă Moise şi Chivotul Legământului cu Domnul nu au părăsit tabăra.

45 T hen the Amalekites came down, and the Canaanites which dwelt in that hill, and smote them, and discomfited them, even unto Hormah.

Atunci amalekiţii şi canaaniţii care locuiau în acea regiune muntoasă au venit, i-au învins şi i-au zdrobit până la Horma.