1 A nd he began to speak unto them by parables. A certain man planted a vineyard, and set an hedge about it, and digged a place for the winefat, and built a tower, and let it out to husbandmen, and went into a far country.
Apoi a început să le vorbească în pilde: – Un om a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat într-o călătorie.
2 A nd at the season he sent to the husbandmen a servant, that he might receive from the husbandmen of the fruit of the vineyard.
La vremea roadelor a trimis un sclav la viticultori ca să ia de la ei partea cuvenită din roadele viei.
3 A nd they caught him, and beat him, and sent him away empty.
Viticultorii însă l-au apucat, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
4 A nd again he sent unto them another servant; and at him they cast stones, and wounded him in the head, and sent him away shamefully handled.
A trimis din nou la ei un alt sclav, dar şi pe acesta l-au bătut peste cap şi l-au înjosit.
5 A nd again he sent another; and him they killed, and many others; beating some, and killing some.
A trimis apoi un altul, dar pe acela l-au omorât, şi apoi încă mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.
6 H aving yet therefore one son, his wellbeloved, he sent him also last unto them, saying, They will reverence my son.
Singurul pe care-l mai avea era un fiu preaiubit. În cele din urmă, l-a trimis la ei, spunându-şi: „Pe fiul meu îl vor respecta!“
7 B ut those husbandmen said among themselves, This is the heir; come, let us kill him, and the inheritance shall be ours.
Dar viticultorii aceia şi-au zis între ei: „Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră!“
8 A nd they took him, and killed him, and cast him out of the vineyard.
Şi l-au apucat, l-au omorât şi l-au scos afară din vie.
9 W hat shall therefore the lord of the vineyard do? he will come and destroy the husbandmen, and will give the vineyard unto others.
Aşadar, ce va face stăpânul viei? Va veni şi-i va nimici pe viticultori, iar via o va da altora.
10 A nd have ye not read this scripture; The stone which the builders rejected is become the head of the corner:
N-aţi citit acest loc din Scriptură unde scrie: „Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit piatra din capul unghiului.
11 t his was the Lord’s doing, and it is marvellous in our eyes?
Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri!“?
12 A nd they sought to lay hold on him, but feared the people: for they knew that he had spoken the parable against them: and they left him, and went their way.
Ei au căutat să-L prindă, dar le-a fost frică de popor; căci ei ştiau că împotriva lor spusese Isus pilda. Aşa că L-au lăsat şi au plecat. Tributul datorat Cezarului
13 A nd they send unto him certain of the Pharisees and of the Herodians, to catch him in his words.
I-au trimis la El pe câţiva dintre farisei şi dintre irodieni ca să-L prindă în cursă cu vorba.
14 A nd when they were come, they say unto him, Master, we know that thou art true, and carest for no man: for thou regardest not the person of men, but teachest the way of God in truth: Is it lawful to give tribute to Cæsar, or not?
Ei au venit şi I-au zis: – Învăţătorule, ştim că eşti corect, fără să-Ţi pese de nimeni, căci nu cauţi la faţa omului, ci îi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim tribut Cezarului sau nu? Să plătim sau să nu plătim?
15 S hall we give, or shall we not give? But he, knowing their hypocrisy, said unto them, Why tempt ye me? bring me a penny, that I may see it.
El însă, înţelegând ipocrizia lor, le-a zis: – De ce Mă puneţi la încercare? Aduceţi-Mi un denar, să-l văd!
16 A nd they brought it. And he saith unto them, Whose is this image and superscription? And they said unto him, Cæsar’s.
Ei I-au adus. Isus i-a întrebat: – Chipul acesta şi inscripţia, ale cui sunt? – Ale Cezarului, I-au răspuns ei.
17 A nd Jesus answering said unto them, Render to Cæsar the things that are Cæsar’s, and to God the things that are God’s. And they marvelled at him.
Isus le-a zis: – Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu! Ei au rămas uimiţi de El. Despre înviere
18 T hen come unto him the Sadducees, which say there is no resurrection; and they asked him, saying,
Au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere, şi L-au întrebat:
19 M aster, Moses wrote unto us, If a man’s brother die, and leave his wife behind him, and leave no children, that his brother should take his wife, and raise up seed unto his brother.
– Învăţătorule, Moise ne-a scris că dacă fratele cuiva moare fără să aibă copii şi-i rămâne astfel doar soţia, fratele acestuia trebuie să se căsătorească cu văduva şi să-i ridice un urmaş fratelui său.
20 N ow there were seven brethren: and the first took a wife, and dying left no seed.
Erau şapte fraţi. Primul şi-a luat o soţie, dar a murit fără să lase vreun urmaş.
21 A nd the second took her, and died, neither left he any seed: and the third likewise.
Al doilea s-a căsătorit cu văduva, dar şi el a murit fără să lase vreun urmaş. Aşa s-a întâmplat şi cu al treilea.
22 A nd the seven had her, and left no seed: last of all the woman died also.
Şi nici unul din cei şapte n-a lăsat vreun urmaş. Femeia a murit ultima dintre toţi.
23 I n the resurrection therefore, when they shall rise, whose wife shall she be of them? for the seven had her to wife.
La înviere, (când se vor scula,) soţia căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de soţie!
24 A nd Jesus answering said unto them, Do ye not therefore err, because ye know not the scriptures, neither the power of God?
Isus le-a răspuns: – Oare nu vă rătăciţi voi tocmai pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu?
25 F or when they shall rise from the dead, they neither marry, nor are given in marriage; but are as the angels which are in heaven.
Căci atunci când se vor scula din morţi, nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita, ci vor fi ca îngerii din ceruri.
26 A nd as touching the dead, that they rise: have ye not read in the book of Moses, how in the bush God spake unto him, saying, I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob?
Iar cu privire la faptul că cei morţi sunt înviaţi, n-aţi citit în cartea lui Moise, acolo unde scrie despre tufiş, cum i-a vorbit Dumnezeu şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.“ ?
27 H e is not the God of the dead, but the God of the living: ye therefore do greatly err.
El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii! Sunteţi foarte rătăciţi! Cea mai mare poruncă
28 A nd one of the scribes came, and having heard them reasoning together, and perceiving that he had answered them well, asked him, Which is the first commandment of all?
Unul dintre cărturari venise şi-i auzise discutând. Când a văzut că Isus le-a răspuns bine, L-a întrebat: – Care este cea dintâi poruncă dintre toate?
29 A nd Jesus answered him, The first of all the commandments is, Hear, O Israel; The Lord our God is one Lord:
Isus i-a răspuns: – Cea dintâi poruncă este: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.
30 a nd thou shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy mind, and with all thy strength: this is the first commandment.
Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta şi cu toată puterea ta.“ (Aceasta este cea dintâi poruncă.)
31 A nd the second is like, namely this, Thou shalt love thy neighbour as thyself. There is none other commandment greater than these.
Iar a doua este următoarea: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“ Nu există altă poruncă mai mare decât acestea.
32 A nd the scribe said unto him, Well, Master, thou hast said the truth: for there is one God; and there is none other but he:
Cărturarul I-a zis: – Bine, Învăţătorule! Este adevărat ceea ce ai spus, şi anume că El este Unul singur, că nu este altul în afară de El
33 a nd to love him with all the heart, and with all the understanding, and with all the soul, and with all the strength, and to love his neighbour as himself, is more than all whole burnt offerings and sacrifices.
şi că a-L iubi pe El cu toată inima, cu toată priceperea şi cu toată puterea şi a-l iubi pe semenul tău ca pe tine însuţi este mult mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele.
34 A nd when Jesus saw that he answered discreetly, he said unto him, Thou art not far from the kingdom of God. And no man after that durst ask him any question.
Când a văzut Isus că răspunsese cu înţelepciune, i-a zis: – Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-i pună vreo întrebare. Al cui fiu este Cristos?
35 A nd Jesus answered and said, while he taught in the temple, How say the scribes that Christ is the Son of David?
În timp ce dădea învăţătură în Templu, Isus a întrebat: – Cum de zic cărturarii despre Cristos că este fiul lui David?
36 F or David himself said by the Holy Ghost, The Lord said to my Lord, Sit thou on my right hand, till I make thine enemies thy footstool.
David însuşi, în Duhul Sfânt, spune: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea, până-Ţi voi pune duşmanii sub picioare!»“
37 D avid therefore himself calleth him Lord; and whence is he then his son? And the common people heard him gladly.
David însuşi Îl numeşte „Domn“; deci cum este El fiul lui? Mulţimea cea mare Îl asculta cu plăcere.
38 A nd he said unto them in his doctrine, Beware of the scribes, which love to go in long clothing, and love salutations in the marketplaces,
În învăţătura Lui, spunea: „Feriţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi, să fie salutaţi prin pieţe
39 a nd the chief seats in the synagogues, and the uppermost rooms at feasts:
şi să li se dea scaunele de onoare în sinagogi şi locurile de onoare la mese.
40 w hich devour widows’ houses, and for a pretence make long prayers: these shall receive greater damnation.
Ei devorează casele văduvelor şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceştia vor primi o condamnare mult mai mare.“ Văduva săracă şi dărnicia ei
41 A nd Jesus sat over against the treasury, and beheld how the people cast money into the treasury: and many that were rich cast in much.
S-a aşezat în faţa vistieriei Templului şi se uita cum punea mulţimea bani în vistierie. Mulţi din cei bogaţi puneau mult.
42 A nd there came a certain poor widow, and she threw in two mites, which make a farthing.
A venit şi o văduvă săracă şi a pus două lepta, care fac un codrantes.
43 A nd he called unto him his disciples, and saith unto them, Verily I say unto you, That this poor widow hath cast more in, than all they which have cast into the treasury:
Isus i-a chemat pe ucenicii Lui şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi cei care au pus în vistierie,
44 f or all they did cast in of their abundance; but she of her want did cast in all that she had, even all her living.
pentru că toţi au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.“