Proverbs 30 ~ Proverbe 30

picture

1 T he words of Agur the son of Jakeh, even the prophecy: the man spake unto Ithiel, even unto Ithiel and Ucal,

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

2 S urely I am more brutish than any man, and have not the understanding of a man.

„În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

3 I neither learned wisdom, nor have the knowledge of the holy.

N-am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

4 W ho hath ascended up into heaven, or descended? who hath gathered the wind in his fists? who hath bound the waters in a garment? who hath established all the ends of the earth? what is his name, and what is his son’s name, if thou canst tell?

Cine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

5 E very word of God is pure: he is a shield unto them that put their trust in him.

Orice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

6 A dd thou not unto his words, lest he reprove thee, and thou be found a liar.

Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

7 T wo things have I required of thee; deny me them not before I die:

Două lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

8 r emove far from me vanity and lies: give me neither poverty nor riches; feed me with food convenient for me:

depărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

9 l est I be full, and deny thee, and say, Who is the Lord ? or lest I be poor, and steal, and take the name of my God in vain.

ca nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

10 A ccuse not a servant unto his master, lest he curse thee, and thou be found guilty.

Nu bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

11 T here is a generation that curseth their father, and doth not bless their mother.

Sunt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

12 T here is a generation that are pure in their own eyes, and yet is not washed from their filthiness.

Alţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

13 T here is a generation, O how lofty are their eyes! and their eyelids are lifted up.

Sunt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

14 T here is a generation, whose teeth are as swords, and their jaw teeth as knives, to devour the poor from off the earth, and the needy from among men.

Sunt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

15 T he horseleach hath two daughters, crying, Give, give. There are three things that are never satisfied, yea, four things say not, It is enough:

Lipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

16 t he grave; and the barren womb; the earth that is not filled with water; and the fire that saith not, It is enough.

Locuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

17 T he eye that mocketh at his father, and despiseth to obey his mother, the ravens of the valley shall pick it out, and the young eagles shall eat it.

Ochiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

18 T here be three things which are too wonderful for me, yea, four which I know not:

Trei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

19 t he way of an eagle in the air; the way of a serpent upon a rock; the way of a ship in the midst of the sea; and the way of a man with a maid.

calea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

20 S uch is the way of an adulterous woman; she eateth, and wipeth her mouth, and saith, I have done no wickedness.

Iată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

21 F or three things the earth is disquieted, and for four which it cannot bear:

De trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

22 f or a servant when he reigneth; and a fool when he is filled with meat;

un slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

23 f or an odious woman when she is married; and an handmaid that is heir to her mistress.

o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

24 T here be four things which are little upon the earth, but they are exceeding wise:

Patru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

25 t he ants are a people not strong, yet they prepare their meat in the summer;

furnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

26 t he conies are but a feeble folk, yet make they their houses in the rocks;

viezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

27 t he locusts have no king, yet go they forth all of them by bands;

lăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

28 t he spider taketh hold with her hands, and is in kings’ palaces.

şopârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

29 T here be three things which go well, yea, four are comely in going:

Trei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

30 a lion which is strongest among beasts, and turneth not away for any;

leul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

31 a greyhound; an he goat also; and a king, against whom there is no rising up.

cocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

32 I f thou hast done foolishly in lifting up thyself, or if thou hast thought evil, lay thine hand upon thy mouth.

Dacă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

33 S urely the churning of milk bringeth forth butter, and the wringing of the nose bringeth forth blood: so the forcing of wrath bringeth forth strife.

Căci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.