1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

2 „ În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

3 N -am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

4 C ine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

5 O rice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

6 N u adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

7 D ouă lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

8 d epărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

9 c a nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

10 N u bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

11 S unt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

12 A lţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

13 S unt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

14 S unt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

15 L ipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

16 L ocuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

17 O chiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

18 T rei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

19 c alea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

20 I ată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

21 D e trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

22 u n slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

23 o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

24 P atru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

25 f urnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

26 v iezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

27 l ăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

28 ş opârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

29 T rei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

30 l eul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

31 c ocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

32 D acă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

33 C ăci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.