1 C ând s-a făcut dimineaţă, toţi conducătorii preoţilor şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte.

2 L -au legat, L-au dus şi L-au dat pe mâna lui Pilat, guvernatorul. Iuda se spânzură

3 A tunci lui Iuda, trădătorul, când a văzut că Isus a fost condamnat, i-a părut rău şi a dus înapoi cei treizeci de arginţi la conducătorii preoţilor şi la bătrâni,

4 z icând: – Am păcătuit, căci am trădat sânge nevinovat! Ei i-au răspuns: – Ce ne pasă nouă? Treaba ta!

5 E l a aruncat arginţii în Templu şi a plecat. Apoi s-a dus şi s-a spânzurat.

6 C onducătorii preoţilor au luat arginţii şi au zis: „Nu este voie să fie puşi în vistierie, pentru că sunt preţ de sânge“.

7 Ş i după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu ei ogorul olarului ca loc de înmormântare pentru străini.

8 I ată de ce ogorul acela a fost numit „Ogorul Sângelui“ până în ziua de astăzi.

9 A tunci s-a împlinit ceea ce a fost spus prin profetul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginţi, preţul pus pe El, la care a fost apreciat de către fiii lui Israel,

10 ş i i-au dat pe ogorul olarului, după cum mi-a poruncit Domnul“. Isus înaintea lui Pilat

11 I sus a fost adus deci înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat: – Eşti Tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: – Este aşa cum spui.

12 D ar când a fost acuzat de conducătorii preoţilor şi de bătrâni, n-a răspuns nimic.

13 A tunci Pilat I-a zis: – Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?

14 D ar Isus nu i-a răspuns nici măcar cu un cuvânt, spre marea mirare a guvernatorului.

15 G uvernatorul obişnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze pentru mulţime un prizonier pe care-l voiau ei.

16 L a acea vreme aveau un prizonier vestit, numit (Isus ) Baraba.

17 A şadar, după ce mulţimea a fost adunată, Pilat i-a întrebat: – Pe cine vreţi să vi-l eliberez, pe (Isus) Baraba sau pe Isus, Cel numit Cristos?

18 C ăci el ştia că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.

19 Î n timp ce stătea pe scaunul de judecată, soţia lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“

20 D ar conducătorii preoţilor şi bătrânii au convins mulţimile să-l ceară pe Baraba, iar Isus să fie omorât.

21 G uvernatorul i-a întrebat iarăşi: – Pe care dintre aceştia doi vreţi să vi-l eliberez? – Pe Baraba! au răspuns ei.

22 P ilat a zis: – Şi atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos? Ei au răspuns cu toţii: – Să fie răstignit!

23 E l i-a întrebat: – Dar ce rău a făcut? Însă ei strigau şi mai tare: – Să fie răstignit!

24 C ând a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face zarvă, a luat apă şi s-a spălat pe mâini înaintea mulţimii, spunând: – Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!

25 T ot poporul i-a răspuns: – Sângele Lui să fie peste noi şi peste copiii noştri!

26 A tunci li l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit. Isus, batjocorit de soldaţi

27 A tunci soldaţii guvernatorului L-au adus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată cohorta.

28 L -au dezbrăcat şi au pus pe El o mantie stacojie,

29 a u împletit o coroană de spini, I-au aşezat-o pe cap, I-au pus o trestie în mâna dreaptă şi apoi au îngenuncheat înaintea Lui şi şi-au bătut joc de El, zicând: „Să trăiți, Împărate al iudeilor!“

30 E i Îl scuipau, Îi luau trestia şi-L loveau peste cap.

31 D upă ce şi-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. Răstignirea

32 C ând au ieşit, au găsit un om din Cirena, pe nume Simon, şi l-au obligat pe acesta să ducă crucea lui Isus.

33 C ând au ajuns la locul numit Golgota, căruia i se mai zice şi „Locul Craniului“,

34 I -au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar când l-a gustat, n-a vrut să-l bea.

35 D upă ce L-au răstignit, şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.

36 A poi s-au aşezat jos şi Îl păzeau acolo.

37 Î i puseseră deasupra capului următoarea acuzaţie: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor“.

38 T ot atunci au fost răstigniţi cu El şi doi tâlhari, unul la dreapta şi unul la stânga Lui.

39 C ei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap

40 ş i ziceau: „Tu, Cel Care dărâmi Templul şi-l reconstruieşti în trei zile, salvează-Te pe Tine Însuţi, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, (şi) dă-Te jos de pe cruce!“

41 T ot aşa Îl batjocoreau şi conducătorii preoţilor, împreună cu cărturarii şi bătrânii, zicând:

42 „ Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El!

43 S -a încrezut în Dumnezeu, să-L scape acum Dumnezeu dacă vrea! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»“

44 L a fel Îl batjocoreau şi tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El. Moartea lui Isus

45 D e la ceasul al şaselea şi până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.

46 Ş i pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „ Eli, Eli, lema sabactani ?“, care înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“

47 U nii dintre cei ce stăteau acolo L-au auzit şi au zis: „Acest Om îl strigă pe Ilie!“

48 I mediat unul dintre ei a alergat şi a luat un burete, l-a umplut cu vin acru, l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea.

49 D ar ceilalţi ziceau: „Lasă să vedem dacă vine Ilie să-L salveze!“

50 I sus a strigat din nou cu glas tare şi apoi Şi-a dat duhul.

51 Ş i iată că draperia Templului a fost despicată în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

52 m ormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au fost înviate.

53 E i au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă şi li s-au arătat multora.

54 C enturionul şi cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el au văzut cutremurul şi cele întâmplate şi s-au înspăimântat foarte tare. Ei au zis: „Într-adevăr, Acesta era Fiul lui Dumnezeu!“

55 A colo mai erau şi multe femei care priveau de departe, cele care Îl urmaseră pe Isus din Galileea şi Îi slujiseră.

56 P rintre ele erau Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov şi a lui Iosif – şi mama fiilor lui Zebedei. Înmormântarea lui Isus

57 C ând s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, pe nume Iosif, care fusese şi el ucenic al lui Isus.

58 A cesta s-a dus la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să-i fie dat.

59 I osif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pânză de in curată

60 ş i L-a pus într-un mormânt nou de-al lui, mormânt pe care-l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat.

61 M aria Magdalena şi cealaltă Marie erau şi ele acolo, aşezate înaintea mormântului. Mormântul este păzit

62 A doua zi, cea de după Ziua Pregătirii, conducătorii preoţilor şi fariseii s-au adunat împreună la Pilat

63 ş i i-au zis: – Stăpâne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, în timp ce trăia, a zis: „După trei zile voi învia!“

64 A şadar, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure, iar apoi să spună poporului: „A fost înviat din morţi!“ Atunci această înşelăciune din urmă ar fi mai rea decât prima!

65 P ilat le-a răspuns: – Aveţi o gardă; duceţi-vă şi păziţi-L cum ştiţi!

66 E i s-au dus şi au luat măsuri pentru paza mormântului, sigilând piatra şi lăsând garda acolo.