1 L egea are doar o umbră a lucrurilor bune care urmează să vină, nu înfăţişarea propriu-zisă a lucrurilor. De aceea, ea nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, care sunt aduse an de an, să-i desăvârşească pe cei care se apropie.
2 A ltfel, oare n-ar fi încetat ele să fie aduse, dacă cei care se închină ar fi fost curăţiţi o dată pentru totdeauna şi n-ar mai fi avut conştienţa păcatului?
3 Î nsă aceste jertfe amintesc anual de păcate,
4 p entru că este imposibil ca sângele boilor şi al caprelor să îndepărteze păcatul.
5 D e aceea când vine în lume, El spune: „Tu nu ai dorit nici jertfă, nici dar de mâncare, ci Mi-ai pregătit un trup.
6 Ţ ie nu Ţi-au plăcut nici arderile de tot, nici jertfele pentru păcat.
7 A tunci am zis: «Iată că vin – în sulul cărţii este scris despre Mine – vin să fac voia Ta, Dumnezeule.»“
8 D upă ce a zis, mai sus: „Tu nu ai dorit, nici nu Ţi-au plăcut jertfe, daruri de mâncare, arderi de tot şi jertfe pentru păcat“ – care sunt aduse potrivit cu Legea –
9 a adăugat: „Iată că vin să fac voia Ta.“ A dat astfel la o parte prima ordine pentru a o instaura pe a doua.
10 P rin acea voie am fost noi sfinţiţi, şi anume prin jertfa trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.
11 F iecare preot stă în fiecare zi şi îşi face slujba, aducând din nou şi din nou aceleaşi jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele,
12 î nsă după ce Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, pentru totdeauna, S-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu
13 ş i de atunci aşteaptă până când duşmanii Lui vor fi făcuţi aşternut al picioarelor Lui.
14 C ăci, printr-o singură jertfă, El i-a desăvârşit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi.
15 D uhul Sfânt, de asemenea, depune mărturie înaintea noastră. După ce spune:
16 „ Acesta este legământul pe care-l voi încheia cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor şi le voi scrie în mintea lor.“,
17 a daugă: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor.“
18 A colo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nici o jertfă pentru păcat. Îndemn la perseverenţă
19 A şadar, fraţilor, întrucât îndrăznim să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Cristos,
20 p rin calea cea nouă şi vie pe care El a deschis-o pentru noi prin draperie – care este trupul Său –
21 ş i întrucât avem un Mare Preot peste casa lui Dumnezeu,
22 s ă ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranţa deplină a credinţei, având inimile curăţite de conştiinţa rea şi trupurile spălate cu apă curată!
23 S ă păstrăm cu fermitate nădejdea pe care o mărturisim, pentru că Cel Care a promis este credincios!
24 S ă fim preocupaţi cum să ne îndemnăm unii pe alţii la dragoste şi la fapte bune!
25 S ă nu renunţăm să ne adunăm laolaltă, aşa cum obişnuiesc unii, ci să ne încurajăm unii pe alţii, cu atât mai mult cu cât vedeţi că Ziua se apropie!
26 D acă noi păcătuim în mod intenţionat, după ce ni s-a făcut cunoscut adevărul, nu mai este nici o jertfă pentru păcat,
27 c i numai o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi a focului cumplit care-i va mistui pe cei care I se împotrivesc lui Dumnezeu.
28 O ricine n-a ascultat de Legea lui Moise a murit fără îndurare, pe baza mărturiei a doi sau trei martori.
29 C u cât mai sever credeţi că trebuie pedepsit un om care-L dispreţuieşte pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră ca fiind fără valoare sângele legământului prin care a fost sfinţit şi care-L insultă pe Duhul harului?!
30 Î l cunoaştem pe Cel Care a spus: „A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti!“ Şi, din nou: „Domnul Îşi va judeca poporul.“
31 Î nfricoşător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu!
32 A mintiţi-vă însă de acele zile de la început, când, după ce aţi fost luminaţi, aţi îndurat multă luptă, în suferinţe,
33 f iind uneori expuşi în mod public abuzului şi persecuţiei, iar alteori fiind părtaşi cu cei ce au fost trataţi astfel.
34 A ţi împărtăşit suferinţele celor închişi şi aţi răbdat cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, ştiind că voi aveţi ceva mai bun şi care rămâne.
35 D e aceea, să nu vă părăsiţi acea încredere, care aduce o mare răsplată!
36 C ăci aveţi nevoie de răbdare, pentru ca, după ce aţi făcut voia lui Dumnezeu, să puteţi primi ceea ce a fost promis.
37 „ Totuşi, încă puţin, foarte puţin, şi Cel Ce vine va veni şi nu va întârzia!
38 Î nsă cel drept al Meu va trăi prin credinţă. Sufletul Meu nu găseşte plăcere în cel care dă înapoi.“
39 Î nsă noi nu suntem dintre cei ce dau înapoi şi care astfel sunt pierduţi, ci dintre cei ce au credinţă pentru a-şi scăpa sufletul.