1 A u venit însă din Iudeea unii care îi învăţau pe fraţi astfel: „Dacă nu sunteţi circumcişi, după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi!“

2 S -a stârnit o mare neînţelegere şi dispută între Pavel şi Barnabas, de o parte, şi ei, de cealaltă parte. Drept urmare, fraţii i-au desemnat pe Pavel, pe Barnabas şi pe alţi câţiva dintre ei să se suie la Ierusalim pentru această problemă, la apostoli şi la bătrâni.

3 A şadar, după ce au fost însoţiţi de către biserică, ei au călătorit prin Fenicia şi Samaria şi au istorisit despre cum s-au convertit neamurile. Şi le-au făcut astfel o mare bucurie tuturor fraţilor.

4 C ând au ajuns în Ierusalim, au fost primiţi de biserică, de apostoli şi de bătrâni şi au povestit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.

5 A tunci unii din partida fariseilor care crezuseră s-au ridicat şi au spus că şi neamurile trebuie să fie circumcise şi că trebuie să li se poruncească şi lor să păzească Legea lui Moise.

6 A postolii şi bătrânii s-au adunat ca să vadă ce este de făcut în legătură cu această problemă.

7 D upă multe discuţii, Petru s-a ridicat şi le-a zis: „Bărbaţi, fraţilor, voi ştiţi că de o bună bucată de vreme, Dumnezeu a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.

8 Ş i Dumnezeu, Care cunoaşte inimile, a depus mărturie pentru ele, dându-le Duhul Sfânt la fel ca şi nouă.

9 E l n-a făcut nici o deosebire între noi şi ele, întrucât le-a curăţit inimile prin credinţă.

10 A cum deci, de ce-L puneţi la încercare pe Dumnezeu, punând pe gâtul ucenicilor un jug pe care nici strămoşii noştri şi nici noi nu l-am putut purta?

11 D impotrivă, noi credem că suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus, la fel ca şi ele.“

12 T oată mulţimea a tăcut şi i-a ascultat pe Barnabas şi pe Pavel istorisind toate semnele şi minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei printre neamuri.

13 C ând au terminat de vorbit, Iacov a zis: „Bărbaţi, fraţilor, ascultaţi -mă!

14 S imon ne-a istorisit cum mai întâi Dumnezeu Şi-a arătat grija luând dintre neamuri un popor pentru Numele Său.

15 Ş i cu acest lucru sunt de acord cuvintele profeţilor, aşa cum este scris:

16 « După aceea, Mă voi întoarce şi voi ridica cortul căzut al lui David. Îi voi ridica ruinele şi-l voi reclădi,

17 c a astfel rămăşiţa de oameni să-L caute pe Domnul, precum şi toate neamurile peste care este chemat Numele Meu, zice Domnul, Cel Care face aceste lucruri

18 ş i Căruia Îi sunt cunoscute din veşnicie.»

19 D e aceea, eu sunt de părere să nu le pricinuim greutăţi acelora dintre neamuri care se întorc la Dumnezeu,

20 c i să le scriem să se ferească de lucrurile pângărite de idoli, de adulter, de animale sugrumate şi de sânge.

21 C ăci încă din generaţiile din vechime Moise are în fiecare cetate oameni care-l proclamă în sinagogi, el fiind citit în fiecare Sabat.“ Scrisoarea Sinodului către credincioşii dintre neamuri

22 A tunci apostolii şi bătrânii, împreună cu toată biserica, au hotărât să aleagă dintre ei nişte bărbaţi pe care să-i trimită în Antiohia, împreună cu Barnabas şi cu Pavel. I-au ales pe Iuda, numit şi Barsabas, şi pe Silas, bărbaţi cu funcţie de conducere între fraţi.

23 A u trimis prin ei următoarea scrisoare: „Apostolii şi bătrânii, fraţii voştri, către fraţii dintre neamuri, care sunt în Antiohia, Siria şi Cilicia. Salutare!

24 F iindcă am auzit că unii care au plecat dintre noi, fără ca noi să le poruncim, v-au tulburat prin cuvintele lor şi v-au necăjit sufletele, (zicând să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea,)

25 a m hotărât într-un singur gând să alegem nişte bărbaţi pe care să-i trimitem la voi împreună cu preaiubiţii noştri Barnabas şi Pavel,

26 o ameni care şi-au riscat viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos.

27 A şadar, i-am trimis pe Iuda şi pe Silas, şi ei vă vor spune, prin viu grai, aceleaşi lucruri.

28 C ăci ni s-a părut potrivit, Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem nici o altă povară asupra voastră, decât aceste lucruri necesare

29 ş i anume: să vă feriţi de ceea ce este jertfit idolilor, de sânge, de animale sugrumate şi de adulter, lucruri de care, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi!“

30 A şadar, când cei trimişi au ajuns în Antiohia, au adunat mulţimea şi le-au dat scrisoarea.

31 C itind-o, fraţii s-au bucurat de mesajul de încurajare.

32 I uda şi Silas, care şi ei erau profeţi, i-au încurajat pe fraţi şi i-au întărit prin multe cuvinte.

33 D upă ce au petrecut acolo câtva timp, au fost lăsaţi de către fraţi să plece în pace la cei care-i trimiseseră.

34 ( Totuşi Silas a hotărât să rămână acolo.)

35 P avel şi Barnabas au rămas în Antiohia şi, împreună cu mulţi alţii, dădeau învăţătură şi vesteau Cuvântul Domnului. Disputa dintre Pavel şi Barnabas

36 D upă câteva zile, Pavel i-a zis lui Barnabas: „Să ne întoarcem şi să vizităm fraţii din fiecare cetate în care am predicat Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac!“

37 B arnabas voia să-l ia cu ei şi pe Ioan, numit Marcu,

38 d ar Pavel considera că nu este bine să-l ia cu ei pe acela care-i părăsise în Pamfilia şi nu-i însoţise mai departe în lucrare.

39 D isputa a fost atât de aprinsă, încât s-au despărţit unul de altul. Barnabas l-a luat pe Marcu şi a plecat pe mare în Cipru,

40 i ar Pavel l-a ales pe Silas şi a plecat, după ce a fost încredinţat de fraţi în grija harului Domnului.

41 E l a călătorit prin Siria şi Cilicia, întărind bisericile.