1 D oamne, nu mă mustra în mânia Ta şi nu mă disciplina în furia Ta!

2 Î ndură-te de mine, Doamne, căci sunt slab! Vindecă-mă, Doamne, căci fiinţa-mi este îngrozită!

3 S ufletul mi-e îngrozit de tot, iar Tu, Doamne, până când întârzii ?

4 Î ntoarce-Te, Doamne, eliberează-mi sufletul, mântuieşte-mă din pricina îndurării Tale,

5 c ăci morţii nu Te mai pomenesc şi în Locuinţa Morţilor cine Te mai laudă?

6 S unt sleit de atâtea suspine! În fiecare noapte îmi scald patul şi-mi inund aşternutul cu lacrimi.

7 M i s-au prăpădit ochii de atâta întristare, mi-a slăbit vederea din pricina tuturor vrăjmaşilor mei!

8 D epărtaţi-vă de la mine, voi, toţi cei ce săvârşiţi răul, căci Domnul a auzit glasul bocetului meu!

9 D omnul a auzit ruga mea, Domnul mi-a primit rugăciunea!

10 T oţi duşmanii mei vor fi făcuţi de ruşine şi nespus de îngroziţi; vor da înapoi şi vor fi acoperiţi de ruşine într-o clipă.