1 P ustia şi pămîntul uscat se vor bucura, deşertul se va veseli şi va înflori ca şofranul;

2 v a da flori din belşug, se va bucura mult şi va striga de veselie. Gloria Libanului îi va fi dată, măreţia Carmelului şi a Şaronului; vor vedea slava Domnului şi măreţia Dumnezeului nostru.

3 Î ntăriţi mâinile slabe şi genunchii care se clatină!

4 S puneţi celor cu inima speriată: «Fiţi tari! Nu vă temeţi! Dumnezeul vostru vine! El vine cu răzbunare şi cu răsplătire divină! El vine să vă mântuiască!»

5 A tunci ochii celui orb vor fi deschişi şi urechile celui surd vor fi destupate;

6 a tunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba celui mut va striga de bucurie. Căci în pustie vor ţâşni ape, iar în deşert, izvoare.

7 N isipul arzător va ajunge iaz, iar pământul însetat – izvoare de apă; iarbă, trestie şi papirus vor creşte acolo unde odată locuiau şacalii.

8 A colo va fi un drum larg, o cale ce va fi numită «Calea Sfinţeniei». Cel necurat nu va călători pe ea, ci aceasta va fi doar pentru cei ce umblă pe Cale; nebunii nu vor ajunge pe ea.

9 N ici un leu nu va fi acolo, nici o fiară sălbatică nu va veni pe ea; nici una din acestea nu vor fi întâlnite pe ea, ci numai cei răscumpăraţi vor umbla pe acolo.

10 R ăscumpăraţii Domnului se vor întoarce şi vor intra în Sion cu strigăte de bucurie. O bucurie veşnică le va încununa capetele; bucuria şi veselia îi vor copleşi, iar necazul şi suspinul vor fugi de la ei.“