1 P avel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, împreună cu toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia:

2 h ar şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos! Mulţumiri Dumnezeului oricărei încurajări

3 B inecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor şi Dumnezeul oricărei încurajări,

4 C el Care ne încurajează în toate necazurile noastre, pentru a-i putea încuraja pe cei ce sunt în orice necaz, cu încurajarea cu care noi înşine suntem încurajaţi de Dumnezeu.

5 A şa cum suferinţele lui Cristos abundă în noi, tot astfel, prin Cristos, suntem încurajaţi din abundenţă.

6 D acă noi avem necazuri, este pentru încurajarea şi mântuirea voastră; dacă noi suntem încurajaţi, este pentru încurajarea voastră, care vă ajută să răbdaţi aceleaşi suferinţe pe care le răbdăm şi noi.

7 N ădejdea noastră cu privire la voi este fermă, pentru că ştim că, aşa cum sunteţi părtaşi cu noi în suferinţă, tot aşa sunteţi şi în încurajare.

8 F raţilor, nu vrem să nu ştiţi despre necazurile pe care le-am avut în Asia, pentru că am avut greutăţi dincolo de puterea noastră, aşa încât pierduserăm şi nădejdea de a mai trăi.

9 N e-am simţit ca şi cum am fi primit condamnarea la moarte, ca să nu ne bazăm pe noi înşine, ci pe Dumnezeu, Care învie morţii;

10 E l ne-a scăpat dintr-un mare pericol de moarte şi va continua să ne scape. În El nădăjduim că încă ne va mai scăpa.

11 U niţi-vă să ne ajutaţi prin rugăciunile voastre şi mulţi vor mulţumi pentru noi datorită darului dat nouă ca răspuns la rugăciunile multora. Schimbarea unora dintre planurile lui Pavel

12 L auda noastră este mărturia conştiinţei noastre, potrivit căreia noi ne-am comportat în lume, şi chiar mai mult faţă de voi, în curăţia şi sinceritatea care vin de la Dumnezeu, nu cu o înţelepciune firească, ci prin harul lui Dumnezeu.

13 C ăci noi nu vă scriem altceva decât ceea ce puteţi citi şi înţelege. Şi nădăjduiesc că până la sfârşit veţi înţelege,

14 a şa cum aţi şi înţeles, în parte, că lauda voastră suntem noi, după cum şi voi veţi fi lauda noastră, în ziua Domnului nostru Isus.

15 A vând această încredinţare, mi-am propus mai întâi să vin la voi, ca să aveţi parte de o a doua favoare.

16 A m vrut să vin la voi în drum spre Macedonia, să mă întorc din Macedonia tot pe la voi şi să fiu trimis de voi în Iudeea.

17 D eci, plănuind aceasta, m-am comportat eu oare cu uşurătate? Sau mi-am făcut planurile în mod firesc, gata să spun şi „da, da“ şi „nu, nu“?

18 C redincios este Dumnezeu, că vorbirea noastră faţă de voi nu este şi „da“, şi „nu“.

19 C ăci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, pe Care noi L-am predicat printre voi, – eu, Silvanus şi Timotei (, nu este „da“ şi „nu“, ci El este întotdeauna „da“,

20 p entru că în El toate promisiunile lui Dumnezeu sunt „da“. De aceea, prin El spunem „Amin!“, spre slava lui Dumnezeu.

21 C el Care ne întăreşte împreună cu voi, în Cristos, şi Care ne-a uns, este Dumnezeu.

22 E l ne-a şi pecetluit şi ne-a dat în inimă Duhul ca pe o garanţie.

23 Î l chem pe Dumnezeu ca martor al sufletului meu, spunându-vă că n-am mai venit în Corint tocmai ca să vă cruţ.

24 N u că noi domnim peste credinţa voastră, ci suntem conlucrători cu voi pentru bucuria voastră, căci voi staţi fermi în credinţă.