1 P oporul meu, ascultă învăţătura mea! Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!

2 Î mi voi deschide gura cu pilde, voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,

3 l ucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat, pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.

4 N u le vom ascunde de fiii noştri, ci vom spune generaţiei următoare isprăvile demne de laudă ale Domnului, puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.

5 E l a ridicat o mărturie în Iacov, a pus o Lege în Israel şi a poruncit strămoşilor noştri să-şi înveţe fiii din ea,

6 p entru ca generaţia următoare, fiii care se vor naşte, să o cunoască, şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;

7 s ă-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să-I împlinească poruncile;

8 s ă nu fie ca strămoşii lor, o generaţie neascultătoare şi răzvrătită, o generaţie care nu şi-a pregătit inima şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.

9 F iii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul, au dat înapoi în ziua bătăliei:

10 n u păziseră legământul lui Dumnezeu, refuzând să umble în Legea Lui;

11 I -au uitat faptele şi minunile pe care El le arătase,

12 m inunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.

13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea, punând apele să stea ca un zid.

14 I -a călăuzit printr-un nor ziua, şi toată noaptea – prin lumina focului.

15 A despicat stânci în pustie, ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.

16 A făcut ca din stânci să izvorască torente şi să curgă apa râuri-râuri.

17 D ar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El, răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.

18 L -au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare după poftele lor.

19 A u vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?

20 D esigur, El a lovit stânca din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri, însă va putea El oare să ne dea şi pâine, va putea El să dea carne poporului Său?“

21 A uzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra. S-a aprins un foc împotriva lui Iacov şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.

22 A ceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.

23 T otuşi El a dat porunci norilor de sus şi a deschis porţile cerului.

24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare şi le-a dat grâu ceresc.

25 A u mâncat cu toţii pâinea celor puternici şi le-a trimis hrană pe săturate.

26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.

27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă şi cu înaripate multe cât nisipul mării.

28 L e-a făcut să cadă în mijlocul taberei, împrejurul locuinţelor lor.

29 A u mâncat şi s-au îmbuibat, căci El le dăduse după poftele lor.

30 D ar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta, chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,

31 m ânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor, omorând pe cei mai viguroşi dintre ei şi doborând pe tinerii lui Israel.

32 C u toate acestea, ei au continuat să păcătuiască şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.

33 D e aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune şi anilor lor în teroare.

34 C ând îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau, se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;

35 î şi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor, că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.

36 D ar Îl înşelau cu gurile lor şi cu limba lor Îl minţeau.

37 I nima lor nu era în întregime a Lui şi nu se încredeau în legământul Lui.

38 T otuşi El a fost milos; le-a iertat nelegiuirea şi nu i-a nimicit. De multe ori Şi-a retras mânia şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.

39 Ş i-a adus aminte că sunt doar carne, doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

40 D e câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert şi L-au întristat în pustie!

41 S -au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu, îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.

42 N u şi-au amintit de mâna Lui – de ziua când i-a izbăvit de duşman,

43 c ând Şi-a înfăptuit semnele în Egipt şi minunile Sale în regiunea Ţoan:

44 c um le-a prefăcut râurile în sânge şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;

45 c um a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat şi broaşte care i-au prăpădit;

46 c um le-a dat roadele pradă omizii şi munca lor pradă lăcustei;

47 c um le-a ruinat viile cu grindină şi sicomorii cu lapoviţă;

48 c um le-a dat vitele pradă grindinei şi cirezile pradă fulgerului;

49 c um Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă, furia, indignarea şi necazul, îngeri aducători de nenorociri;

50 c um Şi-a dat frâu liber mâniei, fără să le scape sufletul de la moarte, dându-le viaţa pe mâna molimei;

51 c um i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului, pârga puterii din corturile lui Ham;

52 c um Şi-a condus poporul ca pe o turmă, i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;

53 c um i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă, în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;

54 c um i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte, la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;

55 c um a izgonit dinaintea lor neamuri, cum le-a dat teritoriul în moştenire şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.

56 D ar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt şi s-au răzvrătit împotriva Lui; nu au păzit mărturiile Lui.

57 S -au depărtat şi au fost necredincioşi asemenea părinţilor lor; s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.

58 L -au întărâtat la mânie prin înălţimile lor, prin idolii lor I-au stârnit gelozia.

59 D umnezeu a auzit, a trecut prin tabără şi l-a respins în întregime pe Israel.

60 A poi Şi-a părăsit Locuinţa din Şilo, Cortul în care locuia printre oameni.

61 Ş i-a lăsat tăria în captivitate şi slava – în mâna duşmanului.

62 Ş i-a dat poporul pradă sabiei; Şi-a dezlănţuit mânia asupra moştenirii Lui.

63 T inerii Lui au fost mistuiţi de foc, iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate.

64 P reoţii Lui au căzut răpuşi de sabie, iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.

65 A tunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise, ca viteazul înveselit de vin.

66 Ş i-a înlăturat duşmanii; i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.

67 T otuşi El a lepădat cortul lui Iosif şi nu a ales seminţia lui Efraim.

68 A ales însă seminţia lui Iuda şi muntele Sion, pe care-l iubeşte.

69 Ş i-a zidit Sfântul Lăcaş precum înălţimile şi precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.

70 L -a ales pe David, robul Lui, l-a luat de la staulele oilor,

71 l -a adus dinapoia mieilor ca să păstorească pe poporul Său, Iacov, şi pe Israel, moştenirea Sa.

72 I ar el i-a păstorit în curăţie de inimă şi i-a condus cu mâini pricepute.