1 P oporul meu, ascultă învăţătura mea! Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!

Masquil de Asaph. ESCUCHA, pueblo mío, mi ley: Inclinad vuestro oído á las palabras de mi boca.

2 Î mi voi deschide gura cu pilde, voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,

Abriré mi boca en parábola; Hablaré cosas reservadas de antiguo:

3 l ucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat, pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.

Las cuales hemos oído y entendido; Que nuestros padres nos las contaron.

4 N u le vom ascunde de fiii noştri, ci vom spune generaţiei următoare isprăvile demne de laudă ale Domnului, puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.

No las encubriremos á sus hijos, Contando á la generación venidera las alabanzas de Jehová, Y su fortaleza, y sus maravillas que hizo.

5 E l a ridicat o mărturie în Iacov, a pus o Lege în Israel şi a poruncit strămoşilor noştri să-şi înveţe fiii din ea,

El estableció testimonio en Jacob, Y pusó ley en Israel; La cual mandó á nuestros padres Que la notificasen á sus hijos;

6 p entru ca generaţia următoare, fiii care se vor naşte, să o cunoască, şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;

Para que lo sepa la generación venidera, y los hijos que nacerán; Y los que se levantarán, lo cuenten á sus hijos;

7 s ă-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să-I împlinească poruncile;

A fin de que pongan en Dios su confianza, Y no se olviden de las obras de Dios, Y guarden sus mandamientos:

8 s ă nu fie ca strămoşii lor, o generaţie neascultătoare şi răzvrătită, o generaţie care nu şi-a pregătit inima şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.

Y no sean como sus padres, Generación contumaz y rebelde; Generación que no apercibió su corazón, Ni fué fiel para con Dios su espíritu.

9 F iii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul, au dat înapoi în ziua bătăliei:

Los hijos de Ephraim armados, flecheros, Volvieron las espaldas el día de la batalla.

10 n u păziseră legământul lui Dumnezeu, refuzând să umble în Legea Lui;

No guardaron el pacto de Dios, Ni quisieron andar en su ley:

11 I -au uitat faptele şi minunile pe care El le arătase,

Antes se olvidaron de sus obras, Y de sus maravillas que les había mostrado.

12 m inunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.

Delante de sus padres hizo maravillas En la tierra de Egipto, en el campo de Zoán.

13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea, punând apele să stea ca un zid.

Rompió la mar, é hízolos pasar; E hizo estar las aguas como en un montón.

14 I -a călăuzit printr-un nor ziua, şi toată noaptea – prin lumina focului.

Y llevólos de día con nube, Y toda la noche con resplandor de fuego.

15 A despicat stânci în pustie, ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.

Hendió las peñas en el desierto: Y dióles á beber como de grandes abismos;

16 A făcut ca din stânci să izvorască torente şi să curgă apa râuri-râuri.

Pues sacó de la peña corrientes, E hizo descender aguas como ríos.

17 D ar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El, răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.

Empero aun tornaron á pecar contra él, Enojando en la soledad al Altísimo.

18 L -au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare după poftele lor.

Pues tentaron á Dios en su corazón, Pidiendo comida á su gusto.

19 A u vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?

Y hablaron contra Dios, Diciendo: ¿Podrá poner mesa en el desierto?

20 D esigur, El a lovit stânca din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri, însă va putea El oare să ne dea şi pâine, va putea El să dea carne poporului Său?“

He aquí ha herido la peña, y corrieron aguas, Y arroyos salieron ondeando: ¿Podrá también dar pan? ¿Aparejará carne á su pueblo?

21 A uzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra. S-a aprins un foc împotriva lui Iacov şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.

Por tanto oyó Jehová, é indignóse: Y encendióse el fuego contra Jacob, Y el furor subió también contra Israel;

22 A ceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.

Por cuanto no habían creído á Dios, Ni habían confiado en su salud:

23 T otuşi El a dat porunci norilor de sus şi a deschis porţile cerului.

A pesar de que mandó á las nubes de arriba, Y abrió las puertas de los cielos,

24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare şi le-a dat grâu ceresc.

E hizo llover sobre ellos maná para comer, Y dióles trigo de los cielos.

25 A u mâncat cu toţii pâinea celor puternici şi le-a trimis hrană pe săturate.

Pan de nobles comió el hombre: Envióles comida á hartura.

26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.

Movió el solano en el cielo, Y trajo con su fortaleza el austro.

27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă şi cu înaripate multe cât nisipul mării.

E hizo llover sobre ellos carne como polvo, Y aves de alas como arena de la mar.

28 L e-a făcut să cadă în mijlocul taberei, împrejurul locuinţelor lor.

E hízolas caer en medio de su campo, Alrededor de sus tiendas.

29 A u mâncat şi s-au îmbuibat, căci El le dăduse după poftele lor.

Y comieron, y hartáronse mucho: Cumplióles pues su deseo.

30 D ar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta, chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,

No habían quitado de sí su deseo, Aun estaba su vianda en su boca,

31 m ânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor, omorând pe cei mai viguroşi dintre ei şi doborând pe tinerii lui Israel.

Cuando vino sobre ellos el furor de Dios, Y mató los más robustos de ellos, Y derribo los escogidos de Israel.

32 C u toate acestea, ei au continuat să păcătuiască şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.

Con todo esto pecaron aún, Y no dieron crédito á sus maravillas.

33 D e aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune şi anilor lor în teroare.

Consumió por tanto en nada sus días, Y sus años en la tribulación.

34 C ând îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau, se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;

Si los mataba, entonces buscaban á Dios; Entonces se volvían solícitos en busca suya.

35 î şi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor, că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.

Y acordábanse que Dios era su refugio. Y el Dios Alto su redentor.

36 D ar Îl înşelau cu gurile lor şi cu limba lor Îl minţeau.

Mas le lisonjeaban con su boca, Y con su lengua le mentían:

37 I nima lor nu era în întregime a Lui şi nu se încredeau în legământul Lui.

Pues sus corazones no eran rectos con él, Ni estuvieron firmes en su pacto.

38 T otuşi El a fost milos; le-a iertat nelegiuirea şi nu i-a nimicit. De multe ori Şi-a retras mânia şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.

Empero él misericordioso, perdonaba la maldad, y no los destruía: Y abundó para apartar su ira, Y no despertó todo su enojo.

39 Ş i-a adus aminte că sunt doar carne, doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

Y acordóse que eran carne; Soplo que va y no vuelve.

40 D e câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert şi L-au întristat în pustie!

Cuántas veces lo ensañaron en el desierto, Lo enojaron en la soledad!

41 S -au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu, îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.

Y volvían, y tentaban á Dios, Y ponían límite al Santo de Israel.

42 N u şi-au amintit de mâna Lui – de ziua când i-a izbăvit de duşman,

No se acordaron de su mano, Del día que los redimió de angustia;

43 c ând Şi-a înfăptuit semnele în Egipt şi minunile Sale în regiunea Ţoan:

Cuando puso en Egipto sus señales, Y sus maravillas en el campo de Zoán;

44 c um le-a prefăcut râurile în sânge şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;

Y volvió sus ríos en sangre, Y sus corrientes, porque no bebiesen.

45 c um a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat şi broaşte care i-au prăpădit;

Envió entre ellos una mistura de moscas que los comían, Y ranas que los destruyeron.

46 c um le-a dat roadele pradă omizii şi munca lor pradă lăcustei;

Dió también al pulgón sus frutos, Y sus trabajos á la langosta.

47 c um le-a ruinat viile cu grindină şi sicomorii cu lapoviţă;

Sus viñas destruyó con granizo, Y sus higuerales con piedra;

48 c um le-a dat vitele pradă grindinei şi cirezile pradă fulgerului;

Y entregó al pedrisco sus bestias, Y al fuego sus ganados.

49 c um Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă, furia, indignarea şi necazul, îngeri aducători de nenorociri;

Envió sobre ellos el furor de su saña, Ira y enojo y angustia, Con misión de malos ángeles.

50 c um Şi-a dat frâu liber mâniei, fără să le scape sufletul de la moarte, dându-le viaţa pe mâna molimei;

Dispuso el camino á su furor; No eximió la vida de ellos de la muerte, Sino que entregó su vida á la mortandad.

51 c um i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului, pârga puterii din corturile lui Ham;

E hirió á todo primogénito en Egipto, Las primicias de las fuerzas en las tiendas de Châm.

52 c um Şi-a condus poporul ca pe o turmă, i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;

Empero hizo salir á su pueblo como ovejas, Y llevólos por el desierto, como un rebaño.

53 c um i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă, în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;

Y guiólos con seguridad, que no tuvieron miedo; Y la mar cubrió á sus enemigos.

54 c um i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte, la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;

Metiólos después en los términos de su santuario, En este monte que ganó su mano derecha.

55 c um a izgonit dinaintea lor neamuri, cum le-a dat teritoriul în moştenire şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.

Y echó las gentes de delante de ellos, Y repartióles una herencia con cuerdas; E hizo habitar en sus moradas á las tribus de Israel.

56 D ar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt şi s-au răzvrătit împotriva Lui; nu au păzit mărturiile Lui.

Mas tentaron y enojaron al Dios Altísimo, Y no guardaron sus testimonios;

57 S -au depărtat şi au fost necredincioşi asemenea părinţilor lor; s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.

Sino que se volvieron, y se rebelaron como sus padres: Volviéronse como arco engañoso.

58 L -au întărâtat la mânie prin înălţimile lor, prin idolii lor I-au stârnit gelozia.

Y enojáronlo con sus altos, Y provocáronlo á celo con sus esculturas.

59 D umnezeu a auzit, a trecut prin tabără şi l-a respins în întregime pe Israel.

Oyólo Dios, y enojóse, Y en gran manera aborreció á Israel.

60 A poi Şi-a părăsit Locuinţa din Şilo, Cortul în care locuia printre oameni.

Dejó por tanto el tabernáculo de Silo, La tienda en que habitó entre los hombres;

61 Ş i-a lăsat tăria în captivitate şi slava – în mâna duşmanului.

Y dió en cautividad su fortaleza, Y su gloria en mano del enemigo.

62 Ş i-a dat poporul pradă sabiei; Şi-a dezlănţuit mânia asupra moştenirii Lui.

Entregó también su pueblo á cuchillo, Y airóse contra su heredad.

63 T inerii Lui au fost mistuiţi de foc, iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate.

El fuego devoró sus mancebos, Y sus vírgenes no fueron loadas en cantos nupciales.

64 P reoţii Lui au căzut răpuşi de sabie, iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.

Sus sacerdotes cayeron á cuchillo, Y sus viudas no lamentaron.

65 A tunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise, ca viteazul înveselit de vin.

Entonces despertó el Señor á la manera del que ha dormido, Como un valiente que grita excitado del vino:

66 Ş i-a înlăturat duşmanii; i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.

E hirió á sus enemigos en las partes posteriores: Dióles perpetua afrenta.

67 T otuşi El a lepădat cortul lui Iosif şi nu a ales seminţia lui Efraim.

Y desechó el tabernáculo de José, Y no escogió la tribu de Ephraim.

68 A ales însă seminţia lui Iuda şi muntele Sion, pe care-l iubeşte.

Sino que escogió la tribu de Judá, El monte de Sión, al cual amó.

69 Ş i-a zidit Sfântul Lăcaş precum înălţimile şi precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.

Y edificó su santuario á manera de eminencia, Como la tierra que cimentó para siempre.

70 L -a ales pe David, robul Lui, l-a luat de la staulele oilor,

Y eligió á David su siervo, Y tomólo de las majadas de las ovejas:

71 l -a adus dinapoia mieilor ca să păstorească pe poporul Său, Iacov, şi pe Israel, moştenirea Sa.

De tras las paridas lo trajo, Para que apacentase á Jacob su pueblo, y á Israel su heredad.

72 I ar el i-a păstorit în curăţie de inimă şi i-a condus cu mâini pricepute.

Y apacentólos con entereza de su corazón; Y pastoreólos con la pericia de sus manos.