1 C uvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

PALABRAS de Agur, hijo de Jachê: La profecía que dijo el varón á Ithiel, á Ithiel y á Ucal.

2 „ În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

Ciertamente más rudo soy yo que ninguno, Ni tengo entendimiento de hombre.

3 N -am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

Yo ni aprendí sabiduría, Ni conozco la ciencia del Santo.

4 C ine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

¿Quién subió al cielo, y descendió? ¿Quién encerró los vientos en sus puños? ¿Quién ató las aguas en un paño? ¿Quién afirmó todos los términos de la tierra? ¿Cuál es su nombre, y el nombre de su hijo, si sabes?

5 O rice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

Toda palabra de Dios es limpia: Es escudo á los que en él esperan.

6 N u adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

No añadas á sus palabras, porque no te reprenda, Y seas hallado mentiroso.

7 D ouă lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

Dos cosas te he demandado; No me las niegues antes que muera.

8 d epărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

Vanidad y palabra mentirosa aparta de mí. No me des pobreza ni riquezas; Manténme del pan que he menester;

9 c a nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

No sea que me harte, y te niegue, y diga, ¿Quién es Jehová? O no sea que siendo pobre, hurte, Y blasfeme el nombre de mi Dios.

10 N u bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

No acuses al siervo ante su señor, Porque no te maldiga, y peques.

11 S unt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

Hay generación que maldice á su padre, Y á su madre no bendice.

12 A lţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

Hay generación limpia en su opinión, Si bien no se ha limpiado su inmundicia.

13 S unt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

Hay generación cuyos ojos son altivos, Y cuyos párpados son alzados.

14 S unt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

Hay generación cuyos dientes son espadas, y sus muelas cuchillos, Para devorar á los pobres de la tierra, y de entre los hombres á los menesterosos.

15 L ipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

La sanguijuela tiene dos hijas que se llaman, Trae, trae. Tres cosas hay que nunca se hartan; Aun la cuarta nunca dice, Basta:

16 L ocuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

El sepulcro, y la matriz estéril, La tierra no harta de aguas, Y el fuego que jamás dice, Basta.

17 O chiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

El ojo que escarnece á su padre, Y menosprecia la enseñanza de la madre, Los cuervos lo saquen de la arroyada, Y tráguenlo los hijos del águila.

18 T rei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

Tres cosas me son ocultas; Aun tampoco sé la cuarta:

19 c alea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

El rastro del águila en el aire; El rastro de la culebra sobre la peña; El rastro de la nave en medio de la mar; Y el rastro del hombre en la moza.

20 I ată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

Tal es el rastro de la mujer adúltera: Come, y limpia su boca, Y dice: No he hecho maldad.

21 D e trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

Por tres cosas se alborota la tierra, Y la cuarta no puede sufrir:

22 u n slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

Por el siervo cuando reinare; Y por el necio cuando se hartare de pan;

23 o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

Por la aborrecida cuando se casare; Y por la sierva cuando heredare á su señora.

24 P atru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

Cuatro cosas son de las más pequeñas de la tierra, Y las mismas son más sabias que los sabios:

25 f urnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

Las hormigas, pueblo no fuerte, Y en el verano preparan su comida;

26 v iezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

Los conejos, pueblo nada esforzado, Y ponen su casa en la piedra;

27 l ăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

Las langostas, no tienen rey, Y salen todas acuadrilladas;

28 ş opârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

La araña, ase con las manos, Y está en palacios de rey.

29 T rei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

Tres cosas hay de hermoso andar, Y la cuarta pasea muy bien:

30 l eul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

El león, fuerte entre todos los animales, Que no torna atrás por nadie;

31 c ocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

El lebrel ceñido de lomos; asimismo el macho cabrío; Y un rey contra el cual ninguno se levanta.

32 D acă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

Si caiste, fué porque te enalteciste; Y si mal pensaste, Pon el dedo sobre la boca.

33 C ăci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.

Ciertamente el que exprime la leche, sacará manteca; Y el que recio se suena las narices, sacará sangre: Y el que provoca la ira, causará contienda.