1 I sus S-a dus spre Muntele Măslinilor.

Y JESUS se fué al monte de las Olivas.

2 D is-de-dimineaţă a venit iarăşi în Templu şi tot poporul a venit la El. El S-a aşezat şi a început să-i înveţe.

Y por la mañana volvió al templo, y todo el pueblo vino á él: y sentado él, los enseñaba.

3 C ărturarii şi fariseii au adus o femeie care fusese prinsă comiţând adulter. Au pus-o să stea în mijloc

Entonces los escribas y los Fariseos le traen una mujer tomada en adulterio; y poniéndola en medio,

4 ş i L-au întrebat: – Învăţătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul.

Dícenle: Maestro, esta mujer ha sido tomada en el mismo hecho, adulterando;

5 Î n Lege, Moise ne-a poruncit ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Tu deci ce zici?

Y en la ley Moisés nos mandó apedrear á las tales: tú pues, ¿qué dices?

6 S puneau lucrul acesta ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze. Isus însă S-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ.

Mas esto decían tentándole, para poder acusarle. Empero Jesús, inclinado hacia abajo, escribía en tierra con el dedo.

7 C um ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: – Acela dintre voi care este fără păcat, să arunce primul cu piatra în ea!

Y como perseverasen preguntándole, enderezóse, y díjoles: El que de vosotros esté sin pecado, arroje contra ella la piedra el primero.

8 A poi S-a aplecat din nou şi a continuat să scrie pe pământ.

Y volviéndose á inclinar hacia abajo, escribía en tierra.

9 C ând au auzit ei aceasta, au ieşit afară unul câte unul, începând cu cei bătrâni, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.

Oyendo, pues, ellos, redargüidos de la conciencia, salíanse uno á uno, comenzando desde los más viejos hasta los postreros: y quedó solo Jesús, y la mujer que estaba en medio.

10 I sus S-a ridicat şi a întrebat-o: – Femeie, unde sunt toţi ? Nu te-a condamnat nimeni?

Y enderezándose Jesús, y no viendo á nadie más que á la mujer, díjole: ¿Mujer, dónde están los que te acusaban? ¿Ninguno te ha condenado?

11 E a a răspuns: – Nimeni, Doamne! Isus i-a zis: – Nici Eu nu te condamn. Du-te şi, de acum înainte, să nu mai păcătuieşti!) Isus, Lumina lumii. Veridicitatea mărturiei lui Isus

Y ella dijo: Señor, ninguno. Entonces Jesús le dijo: Ni yo te condeno: vete, y no peques más.

12 I sus le-a vorbit din nou: – Eu sunt lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întuneric, ci va avea lumina vieţii.

Y hablóles Jesús otra vez, diciendo: Yo soy la luz del mundo: el que me sigue, no andará en tinieblas, mas tendrá la lumbre de la vida.

13 F ariseii i-au zis: – Tu depui mărturie despre Tine Însuţi, deci mărturia Ta nu este adevărată.

Entonces los Fariseos le dijeron: Tú de ti mismo das testimonio: tu testimonio no es verdadero.

14 I sus le-a răspuns: – Chiar dacă Eu depun mărturie despre Mine Însumi, totuşi mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu ştiu de unde vin şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin şi nici unde Mă duc.

Respondió Jesús, y díjoles: Aunque yo doy testimonio de mí mismo, mi testimonio es verdadero, porque sé de dónde he venido y á dónde voy; mas vosotros no sabéis de dónde vengo, y á dónde voy.

15 V oi judecaţi după standarde omeneşti; Eu nu judec pe nimeni.

Vosotros según la carne juzgáis; mas yo no juzgo á nadie.

16 Ş i chiar dacă aş judeca, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci sunt împreună cu Tatăl Care M-a trimis.

Y si yo juzgo, mi juicio es verdadero; porque no soy solo, sino yo y el que me envió, el Padre.

17 C hiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată.

Y en vuestra ley está escrito que el testimonio de dos hombres es verdadero.

18 S unt Eu Cel Ce depun mărturie despre Mine Însumi, şi despre Mine depune mărturie şi Tatăl Care M-a trimis.

Yo soy el que doy testimonio de mí mismo: y da testimonio de mí el que me envió, el Padre.

19 A tunci I-au zis: – Unde este Tatăl Tău? Isus a răspuns: – Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine şi nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.

Y decíanle: ¿Dónde está tu Padre? Respondió Jesús: Ni á mí me conocéis, ni á mi Padre; si á mí me conocieseis, á mi Padre también conocierais.

20 A ceste cuvinte le-a spus în vistierie, în timp ce dădea învăţătură în Templu, dar nu L-a arestat nimeni, pentru că încă nu-I venise ceasul.

Estas palabras habló Jesús en el lugar de las limosnas, enseñando en el templo: y nadie le prendió; porque aun no había venido su hora.

21 E l le-a zis iarăşi: – Eu Mă duc, iar voi Mă veţi căuta, însă veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.

Y díjoles otra vez Jesús: Yo me voy, y me buscaréis, mas en vuestro pecado moriréis: á donde yo voy, vosotros no podéis venir.

22 A tunci iudeii au zis: „Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: «Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.»?“

Decían entonces los Judíos: ¿Hase de matar á sí mismo, que dice: A donde yo voy, vosotros no podéis venir?

23 E l le-a zis: – Voi sunteţi de jos; Eu sunt de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta.

Y decíales: Vosotros sois de abajo, yo soy de arriba; vosotros sois de este mundo, yo no soy de este mundo.

24 V ă spun că veţi muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.

Por eso os dije que moriréis en vuestros pecados: porque si no creyereis que yo soy, en vuestros pecados moriréis.

25 E i L-au întrebat: – Cine eşti Tu? Isus le-a răspuns: – Ceea ce v-am spus de la început.

Y decíanle: ¿Tú quién eres? Entonces Jesús les dijo: El que al principio también os he dicho.

26 E u am multe de zis şi de condamnat cu privire la voi, însă Cel Ce M-a trimis este adevărat, iar Eu, ceea ce am auzit de la El, aceea spun lumii.

Muchas cosas tengo que decir y juzgar de vosotros: mas el que me envió, es verdadero: y yo, lo que he oído de él, esto hablo en el mundo.

27 E i nu şi-au dat seama că le vorbea despre Tatăl.

Mas no entendieron que él les hablaba del Padre.

28 I sus le-a zis: – Când Îl veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci spun aceste lucruri aşa cum M-a învăţat Tatăl.

Díjoles pues, Jesús: Cuando levantareis al Hijo del hombre, entonces entenderéis que yo soy, y que nada hago de mí mismo; mas como el Padre me enseñó, esto hablo.

29 I ar Cel Ce M-a trimis este cu Mine. El nu M-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna ceea ce-I este plăcut.

Porque el que me envió, conmigo está; no me ha dejado solo el Padre; porque yo, lo que á él agrada, hago siempre.

30 Î n timp ce spunea aceste lucruri, mulţi au crezut în El. Urmaşii lui Avraam

Hablando él estas cosas, muchos creyeron en él.

31 A tunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El: – Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, atunci sunteţi într-adevăr ucenicii Mei.

Y decía Jesús á los Judíos que le habían creído: Si vosotros permaneciereis en mi palabra, seréis verdaderamente mis discípulos;

32 V eţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera.

Y conoceréis la verdad, y la verdad os libertará.

33 E i I-au răspuns: – Suntem urmaşii lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui! Deci cum spui Tu: „Veţi fi liberi“?!

Y respondiéronle: Simiente de Abraham somos, y jamás servimos á nadie: ¿cómo dices tú: Seréis libres?

34 I sus le-a răspuns: – Adevărat, adevărat vă spun că oricine săvârşeşte păcatul este sclav al păcatului.

Jesús les respondió: De cierto, de cierto os digo, que todo aquel que hace pecado, es siervo de pecado.

35 Ş i sclavul nu rămâne veşnic în casă, însă fiul rămâne veşnic.

Y el siervo no queda en casa para siempre: el hijo queda para siempre.

36 D eci dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi.

Así que, si el Hijo os libertare, seréis verdaderamente libres.

37 Ş tiu că sunteţi urmaşii lui Avraam, dar cu toate acestea căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu.

Sé que sois simiente de Abraham, mas procuráis matarme, porque mi palabra no cabe en vosotros.

38 E u spun ceea ce am văzut la Tatăl; iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru.

Yo hablo lo que he visto cerca del Padre; y vosotros hacéis lo que habéis oído cerca de vuestro padre.

39 E i I-au răspuns: – Tatăl nostru este Avraam! Isus le-a zis: – Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.

Respondieron y dijéronle: Nuestro padre es Abraham. Díceles Jesús: Si fuerais hijos de Abraham, las obras de Abraham harías.

40 Î nsă acum încercaţi să Mă omorâţi, pe Mine, un Om Care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut!

Empero ahora procuráis matarme, hombre que os he hablado la verdad, la cual he oído de Dios: no hizo esto Abraham.

41 V oi faceţi deci faptele tatălui vostru! Atunci I-au zis: – Noi nu suntem născuţi din adulter! Avem un singur Tată: pe Dumnezeu!

Vosotros hacéis las obras de vuestro padre. Dijéronle entonces: Nosotros no somos nacidos de fornicación; un padre tenemos, que es Dios.

42 I sus le-a zis: – Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, atunci M-aţi iubi, pentru că Eu de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Căci Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis.

Jesús entonces les dijo: Si vuestro padre fuera Dios, ciertamente me amaríais: porque yo de Dios he salido, y he venido; que no he venido de mí mismo, mas él me envió.

43 D e ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu!

¿Por qué no reconocéis mi lenguaje? porque no podéis oir mi palabra.

44 V oi sunteţi de la tatăl vostru, diavolul, şi vreţi să îndepliniţi dorinţele tatălui vostru! El de la început a fost ucigaş şi n-a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, el vorbeşte din ale lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii!

Vosotros de vuestro padre el diablo sois, y los deseos de vuestro padre queréis cumplir. Él, homicida ha sido desde el principio, y no permaneció en la verdad, porque no hay verdad en él. Cuando habla mentira, de suyo habla; porque es mentiroso, y padre de mentira.

45 I ar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi!

Y porque yo digo verdad, no me creéis.

46 C are dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi?

¿Quién de vosotros me redarguye de pecado? Pues si digo verdad, ¿por qué vosotros no me creéis?

47 C el ce este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu! Isus este înainte de Avraam

El que es de Dios, las palabras de Dios oye: por esto no las oís vosotros, porque no sois de Dios.

48 I udeii I-au răspuns: – Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai demon?!

Respondieron entonces los Judíos, y dijéronle: ¿No decimos bien nosotros, que tú eres Samaritano, y tienes demonio?

49 I sus le-a zis: – Eu nu am demon, ci Îl onorez pe Tatăl Meu, iar voi Mă dezonoraţi pe Mine.

Respondió Jesús: Yo no tengo demonio, antes honro á mi Padre; y vosotros me habéis deshonrado.

50 T otuşi Eu nu caut slavă pentru Mine; este Unul Care o caută şi Care judecă.

Y no busco mi gloria: hay quien la busque, y juzgue.

51 A devărat, adevărat vă spun că, dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu în veac nu va vedea moartea.

De cierto, de cierto os digo, que el que guardare mi palabra, no verá muerte para siempre.

52 A tunci iudeii I-au zis: – Acum ştim că ai demon! Avraam a murit, profeţii – de asemenea, şi Tu zici: „Dacă păzeşte cineva Cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea“!

Entonces los Judíos le dijeron: Ahora conocemos que tienes demonio. Abraham murió, y los profetas, y tú dices: El que guardare mi palabra, no gustará muerte para siempre.

53 D oar nu eşti Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit?! Şi profeţii au murit! Cine Te crezi Tu că eşti?!

¿Eres tú mayor que nuestro padre Abraham, el cual murió? y los profetas murieron: ¿quién te haces á ti mismo?

54 I sus le-a răspuns: – Dacă Eu Mă slăvesc pe Mine Însumi, slava Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel Care Mă slăveşte, Cel despre Care voi spuneţi: „Este Dumnezeul nostru!“,

Respondió Jesús: Si yo me glorifico á mí mismo, mi gloria es nada: mi Padre es el que me glorifica; el que vosotros decís que es vuestro Dios;

55 d eşi nu-L cunoaşteţi. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aş spune că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.

Y no le conocéis: mas yo le conozco; y si dijere que no le conozco, seré como vosotros mentiroso: mas le conozco, y guardo su palabra.

56 A vraam, tatăl vostru, s-a bucurat nespus de mult că are să vadă ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat.

Abraham vuestro padre se gozó por ver mi día; y lo vió, y se gozó.

57 A tunci iudeii I-au zis: – N-ai nici cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?!

Dijéronle entonces los Judíos: Aun no tienes cincuenta años, ¿y has visto á Abraham?

58 I sus le-a răspuns: – Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte să se fi născut Avraam, Eu sunt!

Díjoles Jesús: De cierto, de cierto os digo: Antes que Abraham fuese, yo soy.

59 A tunci au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns şi a ieşit din Templu.

Tomaron entonces piedras para tirarle: mas Jesús se encubrió, y salió del templo; y atravesando por medio de ellos, se fué.