Ieremia 4 ~ Jeremías 4

picture

1 Dacă te vei întoarce, Israele, zice Domnul, dacă te vei întoarce la Mine, dacă vei alunga urâciunile tale dinaintea Mea şi nu vei mai rătăci,

SI te has de convertir, oh Israel, dice Jehová, conviértete á mí; y si quitares de delante de mí tus abominaciones, no andarás de acá para allá.

2 d acă vei jura: «Viu este Domnul!», făcând lucrul acesta cu credincioşie, cu judecată şi cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuvântate în El şi se vor lăuda cu El.

Y jurarás, diciendo, Vive Jehová, con verdad, con juicio, y con justicia: y bendecirse han en él las gentes, y en él se gloriarán.

3 C ăci aşa vorbeşte Domnul bărbaţilor din Iuda şi din Ierusalim: «Desţeleniţi-vă un ogor nou şi nu semănaţi între spini!

Porque así dice Jehová á todo varón de Judá y de Jerusalem: Haced barbecho para vosotros, y no sembréis sobre espinas.

4 T ăiaţi-vă împrejur pentru Domnul, circumcideţi-vă inimile, bărbaţi ai lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului! Altfel, mânia Mea se va dezlănţui ca un foc şi va arde fără să mai poată fi stinsă, din cauza răutăţii faptelor voastre. Invazie din nord

Circuncidaos á Jehová, y quitad los prepucios de vuestro corazón, varones de Judá y moradores de Jerusalem; no sea que mi ira salga como fuego, y se encienda y no haya quien apague, por la malicia de vuestras obras.

5 D aţi de ştire în Iuda, vestiţi în Ierusalim şi spuneţi: ‘Sunaţi din trâmbiţă în ţară!’ Strigaţi în gura mare şi ziceţi: ‘Strângeţi-vă şi haideţi în cetăţile fortificate!’

Denunciad en Judá, y haced oid en Jerusalem, y decid: Sonad trompeta en la tierra. Pregonad, juntad, y decid: Reuníos, y entrémonos en las ciudades fuertes.

6 Î nălţaţi un steag îndreptat spre Sion! Fugiţi şi nu vă opriţi! Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea şi un mare prăpăd!»“

Alzad bandera en Sión, juntaos, no os detengáis; porque yo hago venir mal del aquilón, y quebrantamiento grande.

7 Leul a ieşit din tufişul său şi nimicitorul neamurilor a pornit. El şi-a părăsit locul ca să distrugă ţara. Cetăţile tale vor zăcea în ruină, fără nici un locuitor.

El león sube de su guarida, y el destruidor de gentes ha partido; salido ha de su asiento para poner tu tierra en soledad; tus ciudades serán asoladas, y sin morador.

8 D e aceea, îmbrăcaţi-vă cu saci, plângeţi şi tânguiţi-vă, căci mânia aprigă a Domnului nu s-a îndepărtat de la noi.“

Por esto vestíos de saco, endechad y aullad; porque la ira de Jehová no se ha apartado de nosotros.

9 În ziua aceea, zice Domnul, regele şi conducătorii îşi vor pierde curajul, preoţii vor fi îngroziţi şi profeţii vor rămâne înmărmuriţi.“

Y será en aquel día, dice Jehová, que desfallecerá el corazón del rey, y el corazón de los príncipes, y los sacerdotes estarán atónitos, y se maravillarán los profetas.

10 E u am zis: – O, Stăpâne Doamne! Într-adevăr ai înşelat poporul acesta şi Ierusalimul când ai zis: „Veţi avea pace!“ Iată că sabia este la gâtul lor!

Y dije: ­Ay, ay, Jehová Dios! verdaderamente en gran manera has engañado á este pueblo y á Jerusalem, diciendo, Paz tendréis; pues que el cuchillo ha venido hasta el alma.

11 În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului că un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe.

En aquel tiempo se dirá de este pueblo y de Jerusalem: Viento seco de las alturas del desierto vino á la hija de mí pueblo, no para aventar, ni para limpiar.

12 T otuşi un vânt şi mai puternic va veni de la Mine! Acum însă îmi voi rosti judecăţile împotriva lor.

Viento más vehemente que estos vendrá á mí: y ahora yo hablaré juicios con ellos.

13 Iată, nimicitorul înaintează ca norii, carele lui sunt ca un vârtej, iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii. Vai de noi, căci vom fi distruşi!“

He aquí que subirá como nube, y su carro como torbellino; más ligeros con sus caballos que las águilas. ­Ay de nosotros, porque dados somos á saco!

14 Curăţeşte-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii izbăvit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?

Lava de la malicia tu corazón, oh Jerusalem, para que seas salva. ¿Hasta cuándo dejarás estar en medio de ti los pensamientos de iniquidad?

15 C ăci o voce strigă din Dan şi anunţă nenorocirea din muntele lui Efraim.

Porque la voz se oye del que trae las nuevas desde Dan, y del que hace oir la calamidad desde el monte de Ephraim.

16 A duceţi aminte neamurilor lucrul acesta! Iată, vestiţi în Ierusalim că nişte asediatori vin dintr-o ţară îndepărtată şi îşi ridică glasurile împotriva cetăţilor lui Iuda.

Decid á las gentes; he aquí, haced oir sobre Jerusalem: Guardas vienen de tierra lejana, y darán su voz sobre las ciudades de Judá.

17 C a cei care păzesc un ogor, aşa înconjoară ei Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.

Como las guardas de las heredades, estuvieron sobre ella en derredor, porque se rebeló contra mí, dice Jehová.

18 C ăile şi faptele tale au adus acestea asupra ta. Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta. Ce amară este şi cum te pătrunde până în inimă!“

Tu camino y tus obras te hicieron esto, ésta tu maldad: por lo cual amargura penetrará hasta tu corazón.

19 Ah, măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Mă zvârcolesc în durere! Ah, zidurile inimii mele! Cum îmi zvâcneşte inima! Nu pot rămâne tăcut! Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiţei şi strigătul de război.

Mis entrañas, mis entrañas! Me duelen las telas de mi corazón: mi corazón ruge dentro de mí; no callaré; porque voz de trompeta has oído, oh alma mía, pregón de guerra.

20 S e vesteşte dărâmare după dărâmare, căci toată ţara este devastată. Corturile îmi sunt dărâmate dintr-odată, iar acoperişul într-o clipă.

Quebrantamiento sobre quebrantamiento es llamado; porque toda la tierra es destruída: en un punto son destruídas mis tiendas, en un momento mis cortinas.

21 P ână când voi vedea steagul şi voi auzi sunetul trâmbiţei?“

¿Hasta cuándo tengo de ver bandera, tengo de oir voz de trompeta?

22 Cei din poporul Meu sunt nebuni; ei nu Mă cunosc. Sunt nişte copii fără minte, lipsiţi de discernământ. Sunt pricepuţi să facă răul; nu ştiu să facă binele.“

Porque mi pueblo es necio; no me conocieron los hijos ignorantes y los no entendidos; sabios para mal hacer, y para bien hacer no supieron.

23 Mă uit la pământ şi iată că este pustiu şi gol. Mă uit la ceruri şi iată că lumina lor a pierit.

Miré la tierra, y he aquí que estaba asolada y vacía; y los cielos, y no había en ellos luz.

24 M ă uit la munţi şi iată că ei se cutremură iar toate dealurile se clatină.

Miré los montes, y he aquí que temblaban, y todos los collados fueron destruídos.

25 M ă uit şi iată că nu mai este nici un om şi toate păsările cerului au fugit.

Miré, y no parecía hombre, y todas las aves del cielo se habían ido.

26 M ă uit şi iată că ţinutul roditor este un pustiu şi toate cetăţile lui sunt dărâmate înaintea Domnului şi înaintea aprigei Lui mânii.

Miré, y he aquí el Carmelo desierto, y todas sus ciudades eran asoladas á la presencia de Jehová, á la presencia del furor de su ira.

27 C ăci aşa vorbeşte Domnul: «Toată ţara va fi pustiită, însă nu o voi distruge complet.

Porque así dijo Jehová: Toda la tierra será asolada; mas no haré consumación.

28 D in cauza aceasta pământul se va jeli, iar cerurile se vor întuneca. Eu am vorbit şi am plănuit aceasta! Nu-Mi pare rău şi nici nu mă voi răzgândi!»

Por esto se enlutará la tierra, y los cielos arriba se oscurecerán, porque hablé, pensé, y no me arrepentí, ni me tornaré de ello.

29 L a vuietul călăreţilor şi la strigătul arcaşilor toţi cei din cetăţi o iau la fugă; se ascund în păduri şi se urcă pe stânci. Toate cetăţile sunt părăsite şi nimeni nu mai locuieşte în ele.

Del estruendo de la gente de á caballo y de los flecheros huyó toda la ciudad; entráronse en las espesuras de los bosques, y subiéronse en peñascos; todas las ciudades fueron desamparadas, y no quedó en ellas morador alguno.

30 I ar tu, cea pustiită, ce vei face? Te vei îmbrăca în roşu, te vei împodobi cu giuvaiere de aur şi îţi vei machia ochii cu antimoniu? Degeaba te vei înfrumuseţa! Iubiţii tăi te dispreţuiesc şi vor să-ţi ia viaţa.

Y tú, destruída, ¿qué harás? Bien que te vistas de grana, aunque te adornes con atavíos de oro, aunque pintes con antimonio tus ojos, en vano te engalanas; menospreciáronte los amadores, buscarán tu alma.

31 A ud nişte strigăte ca ale unei femei în chinurile naşterii, strigăte ale unei femei care naşte pentru prima oară. Este glasul fiicei Sionului care răsuflă greu şi îşi întinde mâinile, zicând: «Vai de mine! Mi-e sufletul sleit din cauza ucigaşilor!»“

Porque voz oí como de mujer que está de parto, angustia como de primeriza; voz de la hija de Sión que lamenta y extiende sus manos, diciendo: ­Ay ahora de mí! que mi alma desmaya á causa de los matadores.