1 N u invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

NO tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos:

2 c ăci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

Porque su corazón piensa en robar, E iniquidad hablan sus labios.

3 P rin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

Con sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

4 p rin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

Y con ciencia se henchirán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

5 U n om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

El hombre sabio es fuerte; Y de pujante vigor el hombre docto.

6 c ăci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

Porque con ingenio harás la guerra: Y la salud está en la multitud de consejeros.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

Alta está para el insensato la sabiduría: En la puerta no abrirá él su boca.

8 C ine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

Al que piensa mal hacer Le llamarán hombre de malos pensamientos.

9 P lanul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

El pensamiento del necio es pecado: Y abominación á los hombres el escarnecedor.

10 D acă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

Si fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

11 S alvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

Si dejares de librar los que son tomados para la muerte, Y los que son llevados al degolladero;

12 D acă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

Si dijeres: Ciertamente no lo supimos; ¿No lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

13 F iul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

Come, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y del panal dulce á tu paladar:

14 S ă ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

Tal será el conocimiento de la sabiduría á tu alma: Si la hallares tendrá recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

15 R ăule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

Oh impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

16 c ăci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

Porque siete veces cae el justo, y se torna á levantar; Mas los impíos caerán en el mal.

17 N u te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

Cuando cayere tu enemigo, no te huelgues; Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón:

18 c a nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

Porque Jehová no lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

19 N u te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

No te entrometas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

20 c ăci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

Porque para el malo no habrá buen fin, Y la candela de los impíos será apagada.

21 F iul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

Teme á Jehová, hijo mío, y al rey; No te entrometas con los veleidosos:

22 c ăci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

Porque su quebrantamiento se levantará de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

23 U rmătoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

También estas cosas pertenecen á los sabios. Tener respeto á personas en el juicio no es bueno.

24 O ricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

El que dijere al malo, Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones:

25 C elor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

Mas los que lo reprenden, serán agradables, Y sobre ellos vendrá bendición de bien.

26 U n răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

Besados serán los labios Del que responde palabras rectas.

27 T ermină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

Apresta tu obra de afuera, Y disponla en tu heredad; Y después edificarás tu casa.

28 N u mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

No seas sin causa testigo contra tu prójimo; Y no lisonjees con tus labios.

29 N u spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

No digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

30 A m trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

Pasé junto á la heredad del hombre perezoso, Y junto á la viña del hombre falto de entendimiento;

31 e ra plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

Y he aquí que por toda ella habían ya crecido espinas, Ortigas habían ya cubierto su haz, Y su cerca de piedra estaba ya destruída.

32 A m luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

Y yo miré, y púse lo en mi corazón: Vi lo, y tomé consejo.

33 s ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

Un poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

34 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

Así vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre de escudo.