1 N u invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

Não tenhas inveja dos homens malignos; nem desejes estar com eles;

2 c ăci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

porque o seu coração medita a violência; e os seus lábios falam maliciosamente.

3 P rin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

Com a sabedoria se edifica a casa, e com o entendimento ela se estabelece;

4 p rin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

e pelo conhecimento se encherão as câmaras de todas as riquezas preciosas e deleitáveis.

5 U n om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

O sábio é mais poderoso do que o forte; e o inteligente do que o que possui a força.

6 c ăci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

Porque com conselhos prudentes tu podes fazer a guerra; e há vitória na multidão dos conselheiros.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

A sabedoria é alta demais para o insensato; ele não abre a sua boca na porta.

8 C ine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

Aquele que cuida em fazer o mal, mestre de maus intentos o chamarão.

9 P lanul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

O desígnio do insensato é pecado; e abominável aos homens é o escarnecedor.

10 D acă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

Se enfraqueces no dia da angústia, a tua força é pequena.

11 S alvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

Livra os que estão sendo levados ã morte, detém os que vão tropeçando para a matança.

12 D acă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

Se disseres: Eis que não o sabemos; porventura aquele que pesa os corações não o percebe? e aquele que guarda a tua vida não o sabe? e não retribuirá a cada um conforme a sua obra?

13 F iul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

Come mel, filho meu, porque é bom, e do favo de mel, que é doce ao teu paladar.

14 S ă ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

Sabe que é assim a sabedoria para a tua alma: se a achares, haverá para ti recompensa, e não será malograda a tua esperança.

15 R ăule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

Não te ponhas de emboscada, ó ímpio, contra a habitação do justo; nem assoles a sua pousada.

16 c ăci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

Porque sete vezes cai o justo, e se levanta; mas os ímpios são derribados pela calamidade.

17 N u te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

Quando cair o teu inimigo, não te alegres, e quando tropeçar, não se regozije o teu coração;

18 c a nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

para que o Senhor não o veja, e isso seja mau aos seus olhos, e desvie dele, a sua ira.

19 N u te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

Não te aflijas por causa dos malfeitores; nem tenhas inveja dos ímpios;

20 c ăci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

porque o maligno não tem futuro; e a lâmpada dos ímpios se apagará.

21 F iul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

Filho meu, teme ao Senhor, e ao rei; e não te entremetas com os que gostam de mudanças.

22 c ăci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

Porque de repente se levantará a sua calamidade; e a ruína deles, quem a conhecerá?

23 U rmătoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

Também estes são provérbios dos sábios: Fazer acepção de pessoas no juízo não é bom.

24 O ricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

Aquele que disser ao ímpio: Justo és; os povos o amaldiçoarão, as nações o detestarão;

25 C elor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

mas para os que julgam retamente haverá delícias, e sobre eles virá copiosa bênção.

26 U n răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

O que responde com palavras retas beija os lábios.

27 T ermină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

Prepara os teus trabalhos de fora, apronta bem o teu campo; e depois edifica a tua casa.

28 N u mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

Não sejas testemunha sem causa contra o teu próximo; e não enganes com os teus lábios.

29 N u spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

Não digas: Como ele me fez a mim, assim lhe farei a ele; pagarei a cada um segundo a sua obra.

30 A m trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

Passei junto ao campo do preguiçoso, e junto ã vinha do homem falto de entendimento;

31 e ra plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

e eis que tudo estava cheio de cardos, e a sua superfície coberta de urtigas, e o seu muro de pedra estava derrubado.

32 A m luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

O que tendo eu visto, o considerei; e, vendo-o, recebi instrução.

33 s ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

Um pouco para dormir, um pouco para toscanejar, um pouco para cruzar os braços em repouso;

34 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

assim sobrevirá a tua pobreza como um salteador, e a tua necessidade como um homem armado.