1 E xistă un rău pe care l-am văzut sub soare, un mare rău pentru fiii oamenilor.

Há um mal que tenho visto debaixo do sol, e que pesa muito sobre o homem:

2 D e exemplu, Dumnezeu îi dă unui om bogăţie, averi şi faimă, aşa încât nu-i lipseşte nimic din ceea ce­şi doreşte, însă Dumnezeu nu-i dă dreptul să se bucure de ele, ci dă acest drept unui străin. Aceasta este o deşertăciune şi un rău tulburător!

um homem a quem Deus deu riquezas, bens e honra, de maneira que nada lhe falta de tudo quanto ele deseja, contudo Deus não lhe dá poder para daí comer, antes o estranho lho come; também isso é vaidade e grande mal.

3 A r putea exista un om căruia i s-ar naşte o sută de fii şi care ar trăi o viaţă lungă, un om căruia i s-ar lungi anii vieţii lui, dar al cărui suflet nu s-ar sătura de bunătăţile strânse şi care nu ar avea parte nici de loc de îngropare. Eu zic că, decât ca el, mai bine stârpitură!

Se o homem gerar cem filhos, e viver muitos anos, de modo que os dias da sua vida sejam muitos, porém se a sua alma não se fartar do bem, e além disso não tiver sepultura, digo que um aborto é melhor do que ele;

4 A cesta se naşte în zadar şi pleacă în întuneric, iar întunericul îi acoperă numele.

porquanto debalde veio, e em trevas se vai, e de trevas se cobre o seu nome;

5 Î n plus, el nu a văzut şi nu a cunoscut soarele. Totuşi este mai multă linişte pentru acesta, decât pentru celălalt,

e ainda que nunca viu o sol, nem o conheceu, mais descanso tem do que o tal;

6 c hiar dacă celălalt ar trăi cu două mii de ani mai mult, căci de bunătăţi nu a avut parte. Oare nu merg toate într-un singur loc?

e embora vivesse duas vezes mil anos, mas não gozasse o bem, - não vão todos para um mesmo lugar?

7 D eşi toată osteneala omului este pentru gura lui, totuşi sufletul nu este mulţumit.

Todo o trabalho do homem é para a sua boca, e contudo não se satisfaz o seu apetite.

8 C u ce este mai câştigat înţeleptul faţă de cel prost? Ce câştigă săracul ştiind cum să se poarte înaintea celorlalţi?

Pois, que vantagem tem o sábio sobre o tolo? e que tem o pobre que sabe andar perante os vivos?

9 M ai bună este priveliştea dată de ochi, decât hoinăreala după pofte! Dar şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!

Melhor é a vista dos olhos do que o vaguear da cobiça; também isso é vaidade, e desejo vão.

10 C eea ce există de mult timp a fost deja numit şi ce este omul a fost cunoscut deja; el nu se poate judeca cu cel ce este mai tare decât el.

Seja qualquer o que for, já há muito foi chamado pelo seu nome; e sabe-se que é homem; e ele não pode contender com o que é mais forte do que ele.

11 C u cât sunt mai numeroase cuvintele, cu atât este mai mare deşertăciunea! Şi ce folos are omul din aceasta?

Visto que as muitas palavras aumentam a vaidade, que vantagem tira delas o homem?

12 C ine ştie ce este bine cu adevărat pentru om în scurta lui viaţă, în zilele vieţii lui deşarte, pe care le petrece ca o umbră? Cine îi poate spune omului ce va fi după el sub soare?“

Porque, quem sabe o que é bom nesta vida para o homem, durante os poucos dias da sua vida vã, os quais gasta como sombra? pois quem declarará ao homem o que será depois dele debaixo do sol?