1 D upă ce au capturat Chivotul lui Dumnezeu, filistenii l-au luat din Eben-Ezer şi l-au adus la Aşdod.

Os filisteus, pois, tomaram a arca de Deus, e a levaram de Ebenézer a Asdode.

2 A u luat Chivotul lui Dumnezeu şi l-au pus în templul lui Dagon, aşezându-l lângă acesta.

Então os filisteus tomaram a arca de Deus e a introduziram na casa de Dagom, e a puseram junto a Dagom.

3 C ând s-au trezit dis-de-dimineaţă, aşdodiţii au văzut că Dagon era căzut cu faţa la pământ înaintea Chivotului Domnului. Ei l-au luat pe Dagon şi l-au pus înapoi la locul lui.

Levantando-se, porém, de madrugada no dia seginte os de Asdode, eis que Dagom estava caído com o rosto em terra diante da arca do Senhor; e tomaram a Dagom, e tornaram a pô-lo no seu lugar.

4 Î n dimineaţa următoare însă, trezindu-se devreme, au văzut că Dagon era din nou căzut cu faţa la pământ înaintea Chivotului Domnului. De data aceasta, capul şi ambele mâini ale lui erau tăiate pe prag, numai trunchiul rămânând din el.

E, levantando-se eles de madrugada no dia seguinte, eis que Dagom estava caído com o rosto em terra diante da arca do Senhor; e a cabeça de Dagom e ambas as suas mãos estavam cortadas sobre o limiar; somente o tronco ficou a Dagom.

5 D e aceea, până în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi cei ce intră în templul lui din Aşdod nu calcă pe prag.

Pelo que nem os sacerdotes de Dagom, nem nenhum de todos os que entram na casa de Dagom, pisam o limiar de Dagom em Asdode, até o dia de hoje.

6 M âna Domnului apăsa greu asupra celor din Aşdod, îngrozind şi lovind atât Aşdodul, cât şi împrejurimile sale cu bube.

Entretanto a mão do Senhor se agravou sobre os de Asdode, e os assolou, e os feriu com tumores, a Asdode e aos seus termos.

7 C ând bărbaţii din Aşdod au văzut ce se întâmplă, au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel nu mai trebuie să rămână la noi căci mâna lui apasă asupra noastră şi asupra lui Dagon, zeul nostru.“

O que tendo visto os homens de Asdode, disseram: Não fique conosco a arca do Deus de Israel, pois a sua mão é dura sobre nós, e sobre Dagom, nosso deus.

8 A stfel, au chemat la o întâlnire pe toţi domnitorii filistenilor şi i-au întrebat: – Ce să facem cu Chivotul Dumnezeului lui Israel? – Chivotul Dumnezeului lui Israel să fie dus la Gat! au răspuns ei. Şi au dus acolo Chivotul Dumnezeului lui Israel.

Pelo que enviaram mensageiros e congregaram a si todos os chefes dos filisteus, e disseram: Que faremos nós da arca do Deus de Israel? Responderam: Seja levada para Gate. Assim levaram para lá a arca do Deus de Israel.

9 D upă ce l-au dus acolo, mâna Domnului a fost împotriva cetăţii, stârnind o panică foarte mare. Domnul a lovit oamenii din cetate, de la copil şi până la bătrân, cu o mulţime de bube.

E desde que a levaram para lá, a mão do Senhor veio contra aquela cidade, causando grande pânico; pois feriu aos homens daquela cidade, desde o pequeno até o grande, e nasceram-lhes tumores.

10 P rin urmare, au trimis Chivotul lui Dumnezeu la Ekron. Însă când a sosit Chivotul lui Dumnezeu în Ekron, cei din Ekron au început să ţipe spunând: – Au adus la noi Chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare pe noi şi pe poporul nostru!

Então enviaram a arca de Deus a Ecrom. Sucedeu porém que, vindo a arca de Deus a Ecrom, os de Ecrom exclamaram, dizendo: Transportaram para nós a arca de Deus de Israel, para nos matar a nós e ao nosso povo.

11 A u convocat o întâlnire cu toţi domnitorii filistenilor şi le-au spus: – Trimiteţi de la noi Chivotul Dumnezeului lui Israel ca să se întoarcă la locul său şi astfel să nu ne omoare pe noi şi pe poporul nostru – căci era o panică de moarte în toată cetatea, deoarece mâna Domnului apăsa foarte greu acolo.

Enviaram, pois, mensageiros, e congregaram a todos os chefes dos filisteus, e disseram: Enviai daqui a arca do Deus de Israel, e volte ela para o seu lugar, para que não nos mate a nós e ao nosso povo. Porque havia pânico mortal em toda a cidade, e a mão de Deus muito se agravara sobre ela.

12 C ei care nu mureau, erau loviţi cu bube, iar ţipătul cetăţii se înălţa până la cer.

Pois os homens que não morriam eram feridos com tumores; de modo que o clamor da cidade subia até o céu.