1 I ov a răspuns:

Então Jó, respondendo, disse:

2 „ O! dacă mi s-ar putea cântări durerea şi dacă mi-ar fi pusă în cumpănă nenorocirea!

Oxalá de fato se pesasse a minhá magoa, e juntamente na balança se pusesse a minha calamidade!

3 A r fi mai grele decât nisipul mării; de aceea mi-au fost atât de nesăbuite cuvintele.

Pois, na verdade, seria mais pesada do que a areia dos mares; por isso é que as minhas palavras têm sido temerárias.

4 C ăci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns, iar sufletul meu le bea otrava. Groaza lui Dumnezeu vine ca o oaste asupra mea.

Porque as flechas do Todo-Poderoso se cravaram em mim, e o meu espírito suga o veneno delas; os terrores de Deus se arregimentam contra mim.

5 O are rage măgarul sălbatic când are iarbă sau mugeşte boul când are nutreţ?

Zurrará o asno montês quando tiver erva? Ou mugirá o boi junto ao seu pasto?:

6 S e mănâncă oare fără sare ceea ce nu are gust? Are vreun gust albuşul de ou?

Pode se comer sem sal o que é insípido? Ou há gosto na clara do ovo?

7 N u mă ating de aşa ceva, căci o aşa mâncare mă îmbolnăveşte.

Nessas coisas a minha alma recusa tocar, pois são para mim qual comida repugnante.

8 O ! de-aş putea avea ceea ce vreau şi dacă Dumnezeu mi-ar împlini dorinţa:

Quem dera que se cumprisse o meu rogo, e que Deus me desse o que anelo!

9 d e-ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, să-Şi întindă mâna şi să mă nimicească!

que fosse do agrado de Deus esmagar-me; que soltasse a sua mão, e me exterminasse!

10 A tunci mi-ar rămâne măcar această mângâiere şi această bucurie în durerea care nu se mai termină: că n-am încălcat niciodată cuvintele Celui Sfânt.

Isto ainda seria a minha consolação, e exultaria na dor que não me poupa; porque não tenho negado as palavras do Santo.

11 C e putere mai am ca să mai sper? Care mi-e sfârşitul ca să mai am răbdare?

Qual é a minha força, para que eu espere? Ou qual é o meu fim, para que me porte com paciência?

12 A m eu puterea pietrei? Este oare de bronz carnea mea?

É a minha força a força da pedra? Ou é de bronze a minha carne?

13 C u adevărat, nu-mi pot fi de nici un ajutor! Orice sprijin m-a părăsit!

Na verdade não há em mim socorro nenhum. Não me desamparou todo o auxílio eficaz?

14 C el deznădăjduit are parte de mila prietenului său, altfel şi-ar pierde frica de Cel Atotputernic.

Ao que desfalece devia o amigo mostrar compaixão; mesmo ao que abandona o temor do Todo-Poderoso.

15 D ar fraţii mei sunt înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor care ies din matcă,

Meus irmãos houveram-se aleivosamente, como um ribeiro, como a torrente dos ribeiros que passam,

16 c a torentele tulburi din cauza gheţii, în care stă ascunsă zăpada.

os quais se turvam com o gelo, e neles se esconde a neve;

17 C ând se-ncălzeşte vremea, pâraiele seacă, când este cald, li se usucă albia.

no tempo do calor vão minguando; e quando o calor vem, desaparecem do seu lugar.

18 C aravanele se întorc din drum după ele, se cufundă în deşert şi pier.

As caravanas se desviam do seu curso; sobem ao deserto, e perecem.

19 C aravanele din Tema se uită la ele, călătorii din Şeba speră privindu-le.

As caravanas de Tema olham; os viandantes de Sabá por eles esperam.

20 S unt ruşinaţi însă pentru că s-au încrezut în ele; ajung acolo doar ca să fie dezamăgiţi.

Ficam envergonhados por terem confiado; e, chegando ali, se confundem.

21 C a ele sunteţi şi voi pentru mine: îmi vedeţi nenorocirea şi vă temeţi.

Agora, pois, tais vos tornastes para mim; vedes a minha calamidade e temeis.

22 A m zis eu vreodată: «Faceţi-mi un dar!» sau: «Daţi mită pentru mine din bogăţia voastră!»

Acaso disse eu: Dai-me um presente? Ou: Fazei-me uma oferta de vossos bens?

23 s au: «Scăpaţi-mă din mâna vreunui duşman!» sau: «Răscumpăraţi-mă din mâna vreunui asupritor!»

Ou: Livrai-me das mãos do adversário? Ou: Resgatai-me das mãos dos opressores ?

24 Î nvăţaţi-mă şi voi tăcea, arătaţi-mi unde am greşit.

Ensinai-me, e eu me calarei; e fazei-me entender em que errei.

25 C ât de dureroase sunt cuvintele drepte! Dar mustrările voastre, ce dovedesc?

Quão poderosas são as palavras da boa razão! Mas que é o que a vossa argüição reprova?

26 V reţi să mă mustraţi pentru cuvintele mele şi să luaţi drept vânt cuvintele unui deznădăjduit?

Acaso pretendeis reprovar palavras, embora sejam as razões do desesperado como vento?

27 V oi vă jucaţi chiar şi cu viaţa orfanilor, vă vindeţi chiar şi prietenul!

Até quereis lançar sortes sobre o órfão, e fazer mercadoria do vosso amigo.

28 D ar acum uitaţi-vă la mine, vă rog! Oare vă voi minţi în faţă?

Agora, pois, por favor, olhai para, mim; porque de certo ã vossa face não mentirei.

29 Î ncetaţi, nu fiţi nedrepţi! Încetaţi, e vorba de dreptatea mea!

Mudai de parecer, peço-vos, não haja injustiça; sim, mudai de parecer, que a minha causa é justa.

30 E ste vreo nedreptate pe limba mea? Nu deosebeşte cerul gurii mele ce este rău?

Há iniqüidade na minha língua? Ou não poderia o meu paladar discernir coisas perversas?