1 R ugăciunea profetului Habacuc. De cântat precum un şighionot.

Oração do profeta Habacuque, ã moda de sigionote.

2 – Doamne, am auzit de faima Ta! Lucrările Tale, Doamne, îmi inspiră teamă! Lucrează şi în cursul acestor ani! Fă-le cunoscute şi odată cu trecerea acestor ani! Dar, la mânie, adu-Ţi aminte de îndurare!

Eu ouvi, Senhor, a tua fama, e temi; aviva, ó Senhor, a tua obra no meio dos anos; faze que ela seja conhecida no meio dos anos; na ira lembra-te da misericórdia.

3 D umnezeu vine din Teman şi Cel Sfânt – din muntele Paran. Sela Splendoarea Lui acoperă cerurile, iar lauda Lui umple pământul.

Deus veio de Temã, e do monte Parã o Santo.. A sua glória cobriu os céus, e a terra encheu-se do seu louvor.

4 S trălucirea Lui este ca lumina şi din mâna Lui ies raze; acolo îi este ascunsă puterea.

E o seu resplendor é como a luz, da sua mão saem raios brilhantes, e ali está o esconderijo da sua força.

5 Î naintea Lui merge molima, iar flacăra calcă pe urmele Sale.

Adiante dele vai a peste, e por detrás a praga ardente.

6 E l se opreşte şi măsoară pământul; se uită şi face popoarele să tremure. Munţii cei trainici se sfărâmă, iar dealurile cele vechi se pleacă. Cărările Lui sunt veşnice.

Pára, e mede a terra; olha, e sacode as nações; e os montes perpétuos se espalham, os outeiros eternos se abatem; assim é o seu andar desde a eternidade.

7 A m văzut corturile lui Cuşan în necaz şi colibele ţării lui Midian tremurând.

Vejo as tendas de Cusã em aflição; tremem as cortinas da terra de Midiã.

8 S -a înfuriat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se arată mânia Ta? Împotriva mării s-a aprins furia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi şi Te-ai suit în carul Tău de biruinţă?

Acaso é contra os rios que o Senhor está irado? E contra os ribeiros a tua ira, ou contra o mar o teu furor, visto que andas montado nos teus cavalos, nos teus carros de vitória?

9 A rcul Îţi este dezvelit, iar săgeţile se află sub jurământ, la dispoziţia poruncii Tale. Sela Tu despici pământul prin râuri.

Descoberto de todo está o teu arco; a tua aljava está cheia de flechas. (Selá) Tu fendes a terra com rios.

10 M unţii Te-au văzut şi s-au cutremurat. Potopul de ape s-a revărsat, iar adâncul şi-a făcut auzit glasul şi şi-a înălţat valurile.

Os montes te vêem, e se contorcem; inundação das águas passa; o abismo faz ouvir a sua voz, e levanta bem alto as suas maos.

11 S oarele şi luna s-au oprit în înălţimi la sclipirea săgeţilor Tale care pornesc, la strălucirea lăncii Tale scânteietoare.

O sol e a lua param nas suas moradas, ante o lampejo das tuas flechas volantes, e ao brilho intenso da tua lança fulgurante.

12 T u străbaţi pământul cu indignare şi treieri neamurile cu mânie.

com indignação marchas pela terra, com ira trilhas as nações.

13 A i ieşit ca să-Ţi eliberezi poporul, ca să-l izbăveşti pe unsul Tău. Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutăţii, l-ai dezbrăcat din cap până-n picioare! Sela

Tu sais para o socorro do teu povo, para salvamento dos teus ungidos. Tu despedaças a cabeça da casa do ímpio, descobrindo-lhe de todo os fundamentos. (selá)

14 I -ai străpuns capul cu propriile-i săgeţi, atunci când războinicii lui s-au dezlănţuit ca să ne împrăştie! Bucuria lor a fost atunci ca a celor ce-l devorează pe sărac fără să ştie nimeni.

Traspassas a cabeça dos seus guerreiros com as suas próprias lanças; eles me acometem como turbilhão para me espalharem; alegram-se, como se estivessem para devorar o pobre em segredo.

15 T u păşeşti pe mare cu caii Tăi, agitând apele cele mari.

Tu com os teus cavalos marchas pelo mar, pelo montão de grandes águas.

16 C ând am auzit, mi s-a cutremurat trupul! La vestea aceasta, mi-au fremătat buzele! Mi-a intrat putrezirea în oase şi am început să tremur din genunchi! Totuşi voi aştepta liniştit ziua necazului ce se va abate peste poporul care ne va ataca.

Ouvindo-o eu, o meu ventre se comove, ao seu ruído tremem os meus lábios; entra a podridão nos meus ossos, vacilam os meus passos; em silêncio, pois, aguardarei o dia da angústia que há de vir sobre o povo

17 C hiar dacă smochinul nu înfloreşte şi în vii nu mai este rod, chiar dacă lipseşte rodul din măslin şi ogoarele nu mai dau hrană, chiar dacă turma din ţarc este nimicită şi nu mai sunt vite în grajduri,

Ainda que a figueira não floresça, nem haja fruto nas vides; ainda que falhe o produto da oliveira, e os campos não produzam mantimento; ainda que o rebanho seja exterminado da malhada e nos currais não haja gado.

18 e u tot mă voi bucura în Domnul şi mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!

todavia eu me alegrarei no Senhor, exultarei no Deus da minha salvação.

19 D omnul, Stăpânul, este tăria mea! El îmi face picioarele ca ale căprioarelor şi mă face să păşesc pe înălţimile mele. Pentru dirijor. De cântat cu instrumentele mele cu corzi.

O Senhor Deus é minha força, ele fará os meus pés como os da corça, e me fará andar sobre os meus lugares altos. (Ao regente de música. Para instrumentos de cordas.)