1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

Toda mulher sábia edifica a sua casa; a insensata, porém, derruba-a com as suas mãos.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

Quem anda na sua retidão teme ao Senhor; mas aquele que é perverso nos seus caminhos despreza-o.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

Na boca do tolo está a vara da soberba, mas os lábios do sábio preservá-lo-ão.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Onde não há bois, a manjedoura está vazia; mas pela força do boi há abundância de colheitas.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

A testemunha verdadeira não mentirá; a testemunha falsa, porém, se desboca em mentiras.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

O escarnecedor busca sabedoria, e não a encontra; mas para o prudente o conhecimento é fácil.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Vai-te da presença do homem insensato, pois nele não acharás palavras de ciência.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

A sabedoria do prudente é entender o seu caminho; porém a estultícia dos tolos é enganar.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

A culpa zomba dos insensatos; mas os retos têm o favor de Deus.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

O coração conhece a sua própria amargura; e o estranho não participa da sua alegria.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

A casa dos ímpios se desfará; porém a tenda dos retos florescerá.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Há um caminho que ao homem parece direito, mas o fim dele conduz ã morte.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Até no riso terá dor o coração; e o fim da alegria é tristeza.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

Dos seus próprios caminhos se fartará o infiel de coração, como também o homem bom se contentará dos seus.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

O simples dá crédito a tudo; mas o prudente atenta para os seus passos.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

O sábio teme e desvia-se do mal, mas o tolo é arrogante e dá-se por seguro.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

Quem facilmente se ira fará doidices; mas o homem discreto é paciente;

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

Os simples herdam a estultícia; mas os prudentes se coroam de conhecimento.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

Os maus inclinam-se perante os bons; e os ímpios diante das portas dos justos.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

O pobre é odiado até pelo seu vizinho; mas os amigos dos ricos são muitos.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

O que despreza ao seu vizinho peca; mas feliz é aquele que se compadece dos pobres.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

Porventura não erram os que maquinam o mal? mas há beneficência e fidelidade para os que planejam o bem.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

Em todo trabalho há proveito; meras palavras, porém, só encaminham para a penúria.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

A coroa dos sábios é a sua riqueza; porém a estultícia dos tolos não passa de estultícia.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

A testemunha verdadeira livra as almas; mas o que fala mentiras é traidor.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

No temor do Senhor há firme confiança; e os seus filhos terão um lugar de refúgio.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

O temor do Senhor é uma fonte de vida, para o homem se desviar dos laços da morte.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

Na multidão do povo está a glória do rei; mas na falta de povo está a ruína do príncipe.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

Quem é tardio em irar-se é grande em entendimento; mas o que é de ânimo precipitado exalta a loucura.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

O coração tranqüilo é a vida da carne; a inveja, porém, é a podridão dos ossos.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

O que oprime ao pobre insulta ao seu Criador; mas honra-o aquele que se compadece do necessitado.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

O ímpio é derrubado pela sua malícia; mas o justo até na sua morte acha refúgio.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

No coração do prudente repousa a sabedoria; mas no coração dos tolos não é conhecida.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

A justiça exalta as nações; mas o pecado é o opróbrio dos povos.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

O favor do rei é concedido ao servo que procede sabiamente; mas sobre o que procede indignamente cairá o seu furor.