1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.
Every wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.
2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.
He who walks in his uprightness fears Yahweh, but he who is perverse in his ways despises him.
3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.
The fool’s talk brings a rod to his back, but the lips of the wise protect them.
4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.
Where no oxen are, the crib is clean, but much increase is by the strength of the ox.
5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.
A truthful witness will not lie, but a false witness pours out lies.
6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.
A scoffer seeks wisdom, and doesn’t find it, but knowledge comes easily to a discerning person.
7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!
Stay away from a foolish man, for you won’t find knowledge on his lips.
8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.
The wisdom of the prudent is to think about his way, but the folly of fools is deceit.
9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.
Fools mock at making atonement for sins, but among the upright there is good will.
10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.
The heart knows its own bitterness and joy; he will not share these with a stranger.
11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.
The house of the wicked will be overthrown, but the tent of the upright will flourish.
12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.
There is a way which seems right to a man, but in the end it leads to death.
13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.
Even in laughter the heart may be sorrowful, and mirth may end in heaviness.
14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.
The unfaithful will be repaid for his own ways; likewise a good man will be rewarded for his ways.
15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.
A simple man believes everything, but the prudent man carefully considers his ways.
16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.
A wise man fears, and shuns evil, but the fool is hot headed and reckless.
17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.
He who is quick to become angry will commit folly, and a crafty man is hated.
18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.
The simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge.
19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.
The evil bow down before the good, and the wicked at the gates of the righteous.
20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.
The poor person is shunned even by his own neighbor, but the rich person has many friends.
21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.
He who despises his neighbor sins, but blessed is he who has pity on the poor.
22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.
Don’t they go astray who plot evil? But love and faithfulness belong to those who plan good.
23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.
In all hard work there is profit, but the talk of the lips leads only to poverty.
24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.
The crown of the wise is their riches, but the folly of fools crowns them with folly.
25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.
A truthful witness saves souls, but a false witness is deceitful.
26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.
In the fear of Yahweh is a secure fortress, and he will be a refuge for his children.
27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.
The fear of Yahweh is a fountain of life, turning people from the snares of death.
28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.
In the multitude of people is the king’s glory, but in the lack of people is the destruction of the prince.
29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.
He who is slow to anger has great understanding, but he who has a quick temper displays folly.
30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.
The life of the body is a heart at peace, but envy rots the bones.
31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.
He who oppresses the poor shows contempt for his Maker, but he who is kind to the needy honors him.
32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.
The wicked is brought down in his calamity, but in death, the righteous has a refuge.
33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.
Wisdom rests in the heart of one who has understanding, and is even made known in the inward part of fools.
34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.
Righteousness exalts a nation, but sin is a disgrace to any people.
35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.
The king’s favor is toward a servant who deals wisely, but his wrath is toward one who causes shame.