1 E very wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.

Orice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

2 H e who walks in his uprightness fears Yahweh, but he who is perverse in his ways despises him.

Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

3 T he fool’s talk brings a rod to his back, but the lips of the wise protect them.

Vorbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

4 W here no oxen are, the crib is clean, but much increase is by the strength of the ox.

Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

5 A truthful witness will not lie, but a false witness pours out lies.

Martorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

6 A scoffer seeks wisdom, and doesn’t find it, but knowledge comes easily to a discerning person.

Batjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

7 S tay away from a foolish man, for you won’t find knowledge on his lips.

Depărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

8 T he wisdom of the prudent is to think about his way, but the folly of fools is deceit.

Înţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

9 F ools mock at making atonement for sins, but among the upright there is good will.

Proştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

10 T he heart knows its own bitterness and joy; he will not share these with a stranger.

Inima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

11 T he house of the wicked will be overthrown, but the tent of the upright will flourish.

Casa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

12 T here is a way which seems right to a man, but in the end it leads to death.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

13 E ven in laughter the heart may be sorrowful, and mirth may end in heaviness.

Chiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

14 T he unfaithful will be repaid for his own ways; likewise a good man will be rewarded for his ways.

Cel cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

15 A simple man believes everything, but the prudent man carefully considers his ways.

Cel naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

16 A wise man fears, and shuns evil, but the fool is hot headed and reckless.

Omul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

17 H e who is quick to become angry will commit folly, and a crafty man is hated.

Cel iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

18 T he simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge.

Cei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

19 T he evil bow down before the good, and the wicked at the gates of the righteous.

Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

20 T he poor person is shunned even by his own neighbor, but the rich person has many friends.

Săracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

21 H e who despises his neighbor sins, but blessed is he who has pity on the poor.

Cine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

22 D on’t they go astray who plot evil? But love and faithfulness belong to those who plan good.

Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

23 I n all hard work there is profit, but the talk of the lips leads only to poverty.

În orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

24 T he crown of the wise is their riches, but the folly of fools crowns them with folly.

Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

25 A truthful witness saves souls, but a false witness is deceitful.

Martorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

26 I n the fear of Yahweh is a secure fortress, and he will be a refuge for his children.

Cine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

27 T he fear of Yahweh is a fountain of life, turning people from the snares of death.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

28 I n the multitude of people is the king’s glory, but in the lack of people is the destruction of the prince.

Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

29 H e who is slow to anger has great understanding, but he who has a quick temper displays folly.

Cel răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

30 T he life of the body is a heart at peace, but envy rots the bones.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

31 H e who oppresses the poor shows contempt for his Maker, but he who is kind to the needy honors him.

Cine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

32 T he wicked is brought down in his calamity, but in death, the righteous has a refuge.

Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

33 W isdom rests in the heart of one who has understanding, and is even made known in the inward part of fools.

Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

34 R ighteousness exalts a nation, but sin is a disgrace to any people.

Dreptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

35 T he king’s favor is toward a servant who deals wisely, but his wrath is toward one who causes shame.

Bunăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.