箴 言 14 ~ Proverbe 14

picture

1 慧 妇 人 建 立 家 室 ; 愚 妄 妇 人 亲 手 拆 毁 。

Orice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

2 动 正 直 的 , 敬 畏 耶 和 华 ; 行 事 乖 僻 的 , 却 藐 视 他 。

Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

3 妄 人 口 中 骄 傲 , 如 杖 责 打 己 身 ; 智 慧 人 的 嘴 必 保 守 自 己 。

Vorbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

4 里 无 牛 , 槽 头 乾 净 ; 土 产 加 多 乃 凭 牛 力 。

Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

5 实 见 证 人 不 说 谎 话 ; 假 见 证 人 吐 出 谎 言 。

Martorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

6 慢 人 寻 智 慧 , 却 寻 不 着 ; 聪 明 人 易 得 知 识 。

Batjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

7 愚 昧 人 面 前 , 不 见 他 嘴 中 有 知 识 。

Depărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

8 达 人 的 智 慧 在 乎 明 白 己 道 ; 愚 昧 人 的 愚 妄 乃 是 诡 诈 ( 或 译 : 自 叹 ) 。

Înţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

9 妄 人 犯 罪 , 以 为 戏 耍 ( 或 译 : 赎 愆 祭 愚 弄 愚 妄 人 ) ; 正 直 人 互 相 喜 悦 。

Proştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

10 中 的 苦 楚 , 自 己 知 道 ; 心 里 的 喜 乐 , 外 人 无 干 。

Inima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

11 恶 人 的 房 屋 必 倾 倒 ; 正 直 人 的 帐 棚 必 兴 盛 。

Casa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

12 一 条 路 , 人 以 为 正 , 至 终 成 为 死 亡 之 路 。

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

13 在 喜 笑 中 , 心 也 忧 愁 ; 快 乐 至 极 就 生 愁 苦 。

Chiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

14 中 背 道 的 , 必 满 得 自 己 的 结 果 ; 善 人 必 从 自 己 的 行 为 得 以 知 足 。

Cel cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

15 蒙 人 是 话 都 信 ; 通 达 人 步 步 谨 慎 。

Cel naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

16 慧 人 惧 怕 , 就 远 离 恶 事 ; 愚 妄 人 却 狂 傲 自 恃 。

Omul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

17 易 发 怒 的 , 行 事 愚 妄 ; 设 立 诡 计 的 , 被 人 恨 恶 。

Cel iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

18 蒙 人 得 愚 昧 为 产 业 ; 通 达 人 得 知 识 为 冠 冕 。

Cei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

19 人 俯 伏 在 善 人 面 前 ; 恶 人 俯 伏 在 义 人 门 口 。

Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

20 穷 人 连 邻 舍 也 恨 他 ; 富 足 人 朋 友 最 多 。

Săracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

21 视 邻 舍 的 , 这 人 有 罪 ; 怜 悯 贫 穷 的 , 这 人 有 福 。

Cine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

22 恶 的 , 岂 非 走 入 迷 途 麽 ? 谋 善 的 , 必 得 慈 爱 和 诚 实 。

Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

23 般 勤 劳 都 有 益 处 ; 嘴 上 多 言 乃 致 穷 乏 。

În orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

24 慧 人 的 财 为 自 己 的 冠 冕 ; 愚 妄 人 的 愚 昧 终 是 愚 昧 。

Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

25 真 见 证 的 , 救 人 性 命 ; 吐 出 谎 言 的 , 施 行 诡 诈 。

Martorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

26 畏 耶 和 华 的 , 大 有 倚 靠 ; 他 的 儿 女 也 有 避 难 所 。

Cine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

27 畏 耶 和 华 就 是 生 命 的 泉 源 , 可 以 使 人 离 开 死 亡 的 网 罗 。

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

28 王 荣 耀 在 乎 民 多 ; 君 王 衰 败 在 乎 民 少 。

Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

29 轻 易 发 怒 的 , 大 有 聪 明 ; 性 情 暴 躁 的 , 大 显 愚 妄 。

Cel răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

30 中 安 静 是 肉 体 的 生 命 ; 嫉 妒 是 骨 中 的 朽 烂 。

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

31 压 贫 寒 的 , 是 辱 没 造 他 的 主 ; 怜 悯 穷 乏 的 , 乃 是 尊 敬 主 。

Cine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

32 人 在 所 行 的 恶 上 必 被 推 倒 ; 义 人 临 死 , 有 所 投 靠 。

Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

33 慧 存 在 聪 明 人 心 中 ; 愚 昧 人 心 里 所 存 的 , 显 而 易 见 。

Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

34 义 使 邦 国 高 举 ; 罪 恶 是 人 民 的 羞 辱 。

Dreptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

35 慧 的 臣 子 蒙 王 恩 惠 ; 贻 羞 的 仆 人 遭 其 震 怒 。

Bunăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.