詩 篇 39 ~ Psalmii 39

picture

1 大 卫 的 诗 , 交 与 伶 长 耶 杜 顿 。 ) 我 曾 说 : 我 要 谨 慎 我 的 言 行 , 免 得 我 舌 头 犯 罪 ; 恶 人 在 我 面 前 的 时 候 , 我 要 用 嚼 环 勒 住 我 的 口 。

Ziceam: „Voi veghea asupra căilor mele ca să nu păcătuiesc cu limba! Îmi voi pune frâu gurii, cât timp se va afla cel rău în prezenţa mea!“

2 默 然 无 声 , 连 好 话 也 不 出 口 ; 我 的 愁 苦 就 发 动 了 ,

Am rămas deci mut, în tăcere, nerostind nici măcar o vorbă bună; dar durerea mi-a fost răscolită.

3 的 心 在 我 里 面 发 热 。 我 默 想 的 时 候 , 火 就 烧 起 , 我 便 用 舌 头 说 话 。

Îmi ardea inima în piept şi un foc îmi mistuia şoaptele! Atunci mi-a venit cuvânt pe limbă:

4 和 华 啊 , 求 你 叫 我 晓 得 我 身 之 终 ! 我 的 寿 数 几 何 ? 叫 我 知 道 我 的 生 命 不 长 !

„ Doamne, descoperă-mi sfârşitul! Care este măsura zilelor mele? Fă-mă să ştiu cât sunt de trecător.

5 使 我 的 年 日 窄 如 手 掌 ; 我 一 生 的 年 数 , 在 你 面 前 如 同 无 有 。 各 人 最 稳 妥 的 时 候 , 真 是 全 然 虚 幻 。 ( 细 拉 )

Tu mi-ai dat zile cât un lat de palmă, iar lungimea vieţii mele este o nimica toată înaintea Ta. Într-adevăr omul este doar o suflare. “ Sela

6 人 行 动 实 系 幻 影 。 他 们 忙 乱 , 真 是 枉 然 ; 积 蓄 财 宝 , 不 知 将 来 有 谁 收 取 。

Într-adevăr, omul călătoreşte ca umbra; el se agită degeaba, adunând comori pe care nu ştie cine le va moşteni.

7 啊 , 如 今 我 等 甚 麽 呢 ? 我 的 指 望 在 乎 你 !

Şi acum ce mai pot nădăjdui eu, Stăpâne? Nădejdea mea este în Tine!

8 你 救 我 脱 离 一 切 的 过 犯 , 不 要 使 我 受 愚 顽 人 的 羞 辱 。

Izbăveşte-mă de toate nelegiuirile mele, nu mă lăsa de batjocura nebunului!

9 我 所 遭 遇 的 是 出 於 你 , 我 就 默 然 不 语 。

Stau totuşi mut şi nu-mi deschid gura, pentru că Tu ai îngăduit aceasta.

10 你 把 你 的 责 罚 从 我 身 上 免 去 ; 因 你 手 的 责 打 , 我 便 消 灭 。

Abate-Ţi lovitura de la mine, căci sunt zdrobit de lovitura mâinii Tale!

11 因 人 的 罪 恶 惩 罚 他 的 时 候 , 叫 他 的 笑 容 ( 的 笑 容 : 或 译 所 喜 爱 的 ) 消 灭 , 如 衣 被 虫 所 咬 。 世 人 真 是 虚 幻 ! ( 细 拉 )

Pedepsind păcatul, tu disciplinezi pe fiecare şi îi prăpădeşti ca molia, ce are mai scump. Într-adevăr, omul este doar o suflare! Sela

12 和 华 啊 , 求 你 听 我 的 祷 告 , 留 心 听 我 的 呼 求 ! 我 流 泪 , 求 你 不 要 静 默 无 声 ! 因 为 我 在 你 面 前 是 客 旅 , 是 寄 居 的 , 像 我 列 祖 一 般 。

Doamne, ascultă-mi rugăciunea şi ia aminte la strigătul meu de ajutor! Nu rămâne surd la plânsetul meu, căci, faţă de Tine, sunt doar un pribeag, un peregrin ca toţi strămoşii mei!

13 你 宽 容 我 , 使 我 在 去 而 不 返 之 先 可 以 力 量 复 原 。

Abate-Ţi privirea de la mine, ca să mă pot bucura iarăşi, până nu mă duc şi nu voi mai fi!