1 行 为 纯 正 的 贫 穷 人 胜 过 乖 谬 愚 妄 的 富 足 人 。

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 心 无 知 识 的 ， 乃 为 不 善 ； 脚 步 急 快 的 ， 难 免 犯 罪 。

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 人 的 愚 昧 倾 败 他 的 道 ； 他 的 心 也 抱 怨 耶 和 华 。

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 财 物 使 朋 友 增 多 ； 但 穷 人 朋 友 远 离 。

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 作 假 见 证 的 ， 必 不 免 受 罚 ； 吐 出 谎 言 的 ， 终 不 能 逃 脱 。

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 好 施 散 的 ， 有 多 人 求 他 的 恩 情 ； 爱 送 礼 的 ， 人 都 为 他 的 朋 友 。

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 贫 穷 人 ， 弟 兄 都 恨 他 ； 何 况 他 的 朋 友 ， 更 远 离 他 ！ 他 用 言 语 追 随 ， 他 们 却 走 了 。

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 得 着 智 慧 的 ， 爱 惜 生 命 ； 保 守 聪 明 的 ， 必 得 好 处 。

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 作 假 见 证 的 ， 不 免 受 罚 ； 吐 出 谎 言 的 ， 也 必 灭 亡 。

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 愚 昧 人 宴 乐 度 日 是 不 合 宜 的 ； 何 况 仆 人 管 辖 王 子 呢 ？

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 人 有 见 识 就 不 轻 易 发 怒 ； 宽 恕 人 的 过 失 便 是 自 己 的 荣 耀 。

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 王 的 忿 怒 好 像 狮 子 吼 叫 ； 他 的 恩 典 却 如 草 上 的 甘 露 。

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 愚 昧 的 儿 子 是 父 亲 的 祸 患 ； 妻 子 的 争 吵 如 雨 连 连 滴 漏 。

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 房 屋 钱 财 是 祖 宗 所 遗 留 的 ； 惟 有 贤 慧 的 妻 是 耶 和 华 所 赐 的 。

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 懒 惰 使 人 沉 睡 ； 懈 怠 的 人 必 受 饥 饿 。

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 谨 守 诫 命 的 ， 保 全 生 命 ； 轻 忽 己 路 的 ， 必 致 死 亡 。

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 怜 悯 贫 穷 的 ， 就 是 借 给 耶 和 华 ； 他 的 善 行 ， 耶 和 华 必 偿 还 。

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 趁 有 指 望 ， 管 教 你 的 儿 子 ； 你 的 心 不 可 任 他 死 亡 。

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 暴 怒 的 人 必 受 刑 罚 ； 你 若 救 他 ， 必 须 再 救 。

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 你 要 听 劝 教 ， 受 训 诲 ， 使 你 终 久 有 智 慧 。

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 人 心 多 有 计 谋 ； 惟 有 耶 和 华 的 筹 算 才 能 立 定 。

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 施 行 仁 慈 的 ， 令 人 爱 慕 ； 穷 人 强 如 说 谎 言 的 。

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 敬 畏 耶 和 华 的 ， 得 着 生 命 ； 他 必 恒 久 知 足 ， 不 遭 祸 患 。

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 懒 惰 人 放 手 在 盘 子 里 ， 就 是 向 口 撤 回 ， 他 也 不 肯 。

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 鞭 打 亵 慢 人 ， 愚 蒙 人 必 长 见 识 ； 责 备 明 哲 人 ， 他 就 明 白 知 识 。

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 虐 待 父 亲 、 撵 出 母 亲 的 ， 是 贻 羞 致 辱 之 子 。

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 我 儿 ， 不 可 听 了 教 训 而 又 偏 离 知 识 的 言 语 。

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 匪 徒 作 见 证 戏 笑 公 平 ； 恶 人 的 口 吞 下 罪 孽 。

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 刑 罚 是 为 亵 慢 人 预 备 的 ； 鞭 打 是 为 愚 昧 人 的 背 预 备 的 。

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.