1 B etter the poor walking in his integrity, Than the perverse his lips, who a fool.

Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

2 A lso, without knowledge the soul not good, And the hasty in feet is sinning.

Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

3 T he folly of man perverteth his way, And against Jehovah is his heart wroth.

Prostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

4 W ealth addeth many friends, And the poor from his neighbour is separated.

Bogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

5 A false witness is not acquitted, Whoso breatheth out lies is not delivered.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

6 M any entreat the face of the noble, And all have made friendship to a man of gifts.

Mulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

7 A ll the brethren of the poor have hated him, Surely also his friends have been far from him, He is pursuing words -- they are not!

Toate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

8 W hoso is getting heart is loving his soul, He is keeping understanding to find good.

Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

9 A false witness is not acquitted, And whoso breatheth out lies perisheth.

Martorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

10 L uxury is not comely for a fool, Much less for a servant to rule among princes.

Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

11 T he wisdom of a man hath deferred his anger, And his glory to pass over transgression.

Chibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

12 T he wrath of a king a growl as of a young lion, And as dew on the herb his good-will.

Mânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

13 A calamity to his father a foolish son, And the contentions of a wife a continual dropping.

Un fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

14 H ouse and wealth the inheritance of fathers, And from Jehovah an understanding wife.

Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

15 S loth causeth deep sleep to fall, And an indolent soul doth hunger.

Lenea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

16 W hoso is keeping the command is keeping his soul, Whoso is despising His ways dieth.

Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

17 W hoso is lending Jehovah is favouring the poor, And his deed He repayeth to him.

Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

18 C hastise thy son, for there is hope, And to put him to death lift not up thy soul.

Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

19 A man of great wrath is bearing punishment, For, if thou dost deliver, yet again thou dost add.

Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

20 H ear counsel and receive instruction, So that thou art wise in thy latter end.

Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

21 M any the purposes in a man's heart, And the counsel of Jehovah it standeth.

Multe sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

22 T he desirableness of a man his kindness, And better the poor than a liar.

Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

23 T he fear of Jehovah to life, And satisfied he remaineth -- he is not charged with evil.

Frica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

24 T he slothful hath hidden his hand in a dish, Even unto his mouth he bringeth it not back.

Leneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

25 A scorner smite, and the simple acts prudently, And give reproof to the intelligent, He understandeth knowledge.

Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

26 W hoso is spoiling a father causeth a mother to flee, A son causing shame, and bringing confusion.

Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

27 C ease, my son, to hear instruction -- To err from sayings of knowledge.

Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

28 A worthless witness scorneth judgment, And the mouth of the wicked swalloweth iniquity.

Un martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

29 J udgments have been prepared for scorners, And stripes for the back of fools!

Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.