1 W hoso is loving instruction, is loving knowledge, And whoso is hating reproof brutish.

Cine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa, dar cel ce urăşte mustrarea este prost.

2 T he good bringeth forth favour from Jehovah, And the man of wicked devices He condemneth.

Cel bun obţine bunăvoinţă de la Domnul, dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.

3 A man is not established by wickedness, And the root of the righteous is not moved.

Omul nu se poate întări prin răutate, dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.

4 A virtuous woman a crown to her husband, And as rottenness in his bones one causing shame.

O soţie virtuoasă este coroana soţului ei, dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.

5 T he thoughts of the righteous justice, The counsels of the wicked -- deceit.

Planurile celor drepţi sunt chibzuite, dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.

6 T he words of the wicked: `Lay wait for blood,' And the mouth of the upright delivereth them.

Cuvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge, dar vorbirea celor drepţi îi va salva.

7 O verthrow the wicked, and they are not, And the house of the righteous standeth.

Cei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt, dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

8 A ccording to his wisdom is a man praised, And the perverted of heart becometh despised.

Un om este lăudat potrivit priceperii lui, dar cel ce are mintea stricată va fi dispreţuit.

9 B etter the lightly esteemed who hath a servant, Than the self-honoured who lacketh bread.

Mai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor, decât fudul şi fără mâncare!

10 T he righteous knoweth the life of his beast, And the mercies of the wicked cruel.

Celui drept îi pasă de nevoile animalului său, dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt fără milă.

11 W hoso is tilling the ground is satisfied bread, And whoso is pursuing vanities is lacking heart,

Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.

12 T he wicked hath desired the net of evil doers, And the root of the righteous giveth.

Cel rău pofteşte prada celor ticăloşi, dar rădăcina celor drepţi va rodi.

13 I n transgression of the lips the snare of the wicked, And the righteous goeth out from distress.

Cel rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă, dar cel drept scapă din necaz.

14 F rom the fruit of the mouth one satisfied good, And the deed of man's hands returneth to him.

Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.

15 T he way of a fool right in his own eyes, And whoso is hearkening to counsel wise.

Calea prostului este corectă în ochii lui, dar cel înţelept ascultă sfaturile.

16 T he fool -- in a day is his anger known, And the prudent is covering shame.

Cel prost îşi dă la iveală îndată mânia, dar cel prudent ascunde insulta.

17 W hoso uttereth faithfulness declareth righteousness, And a false witness -- deceit.

Martorul adevărat depune o mărturie dreaptă, dar martorul fals spune minciuni.

18 A rash speaker is like piercings of a sword, And the tongue of the wise is healing.

Cuvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii, dar limba celui înţelept aduce vindecare.

19 T he lip of truth is established for ever, And for a moment -- a tongue of falsehood.

Buzele sincere sunt întărite pentru totdeauna, dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.

20 D eceit in the heart of those devising evil, And to those counselling peace joy.

Înşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul, dar bucuria este pentru cei împăciuitori.

21 N o iniquity is desired by the righteous, And the wicked have been full of evil.

Cel drept nu are parte de nici o nenorocire, dar cel rău este copleşit de necazuri.

22 A n abomination to Jehovah lying lips, And stedfast doers his delight.

Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.

23 A prudent man is concealing knowledge, And the heart of fools proclaimeth folly.

Omul prudent ascunde cunoştinţa, dar inima proştilor vesteşte prostia.

24 T he hand of the diligent ruleth, And slothfulness becometh tributary.

Mâinile harnice vor domni, dar leneşul va sfârşi la muncă forţată.

25 S orrow in the heart of a man boweth down, And a good word maketh him glad.

Neliniştea inimii omului duce la descurajare, dar o vorbă bună îl înveseleşte.

26 T he righteous searcheth his companion, And the way of the wicked causeth them to err.

Cel drept îşi alege cu grijă prietenii, dar calea celor răi îi duce în rătăcire.

27 T he slothful roasteth not his hunting, And the wealth of a diligent man is precious.

Leneşul nu-şi frige vânatul, dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.

28 I n the path of righteousness life, And in the way of path no death!

Pe cărarea dreptăţii este viaţă; de-a lungul ei nu este moarte.