1 W ho hath given credence to that which we heard? And the arm of Jehovah, On whom hath it been revealed?

Cine a crezut mesajul nostru? Cui i-a fost descoperit braţul Domnului ?

2 Y ea, he cometh up as a tender plant before Him, And as a root out of a dry land, He hath no form, nor honour, when we observe him, Nor appearance, when we desire him.

El a crescut înaintea Lui ca un lăstar, ca o rădăcină ieşită dintr-un pământ uscat; nu avea nici frumuseţe, nici strălucire care să ne atragă, nu era nimic în înfăţişarea Lui care să ne placă.

3 H e is despised, and left of men, A man of pains, and acquainted with sickness, And as one hiding the face from us, He is despised, and we esteemed him not.

Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era atât de dispreţuit, încât oamenii îşi ascundeau faţa de El, iar noi nu L-am luat în seamă.

4 S urely our sicknesses he hath borne, And our pains -- he hath carried them, And we -- we have esteemed him plagued, Smitten of God, and afflicted.

Într-adevăr, El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre. Noi însă L-am considerat lovit, zdrobit de Dumnezeu şi nenorocit.

5 A nd he is pierced for our transgressions, Bruised for our iniquities, The chastisement of our peace on him, And by his bruise there is healing to us.

Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre; pedeapsa care ne dă pacea era peste El şi prin rănile Lui suntem vindecaţi.

6 A ll of us like sheep have wandered, Each to his own way we have turned, And Jehovah hath caused to meet on him, The punishment of us all.

Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare urmându-şi propriul drum, dar Domnul a pus asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor.

7 I t hath been exacted, and he hath answered, And he openeth not his mouth, As a lamb to the slaughter he is brought, And as a sheep before its shearers is dumb, And he openeth not his mouth.

Când a fost asuprit şi chinuit, El nu Şi-a deschis gura. Ca un miel care este dus la tăiere şi ca o oaie care tace înaintea celui ce o tunde, tot aşa nici El nu Şi-a deschis gura.

8 B y restraint and by judgment he hath been taken, And of his generation who doth meditate, That he hath been cut off from the land of the living? By the transgression of My people he is plagued,

A fost luat prin forţă şi judecată nedreaptă. Dar cine din generaţia Sa s-ar fi gândit că El era şters de pe tărâmul celor vii şi lovit pentru nelegiuirile poporului Meu?

9 A nd it appointeth with the wicked his grave, And with the rich his high places, Because he hath done no violence, Nor deceit in his mouth.

I-au pus mormântul lângă al celor răi şi L-au aşezat în mormântul celui bogat, deşi El nu a săvârşit nici un act de violenţă şi în gura Lui nu s-a găsit nici o înşelăciune.

10 A nd Jehovah hath delighted to bruise him, He hath made him sick, If his soul doth make an offering for guilt, He seeth seed -- he prolongeth days, And the pleasure of Jehovah in his hand doth prosper.

Domnul însă a vrut să-L zdrobească prin suferinţă. Dar după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru vină, Îşi va vedea urmaşii şi va trăi multe zile, iar voia Domnului va propăşi prin El.

11 O f the labour of his soul he seeth -- he is satisfied, Through his knowledge give righteousness Doth the righteous one, My servant, to many, And their iniquities he doth bear.

«La sfârşitul suferinţelor Lui va vedea lumina şi va fi mulţumit; prin cunoştinţa Sa Robul Meu cel drept va îndreptăţi pe mulţi şi le va purta nelegiuirile.

12 T herefore I give a portion to him among the many, And with the mighty he apportioneth spoil, Because that he exposed to death his soul, And with transgressors he was numbered, And he the sin of many hath borne, And for transgressors he intercedeth.

De aceea Îi voi da o parte la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cel puternic, căci S-a dat pe Sine Însuşi la moarte şi a fost numărat alături de cei nelegiuiţi. Totuşi El a purtat păcatul celor mulţi şi a mijlocit pentru cei păcătoşi.»