1 W o the city of blood, She is all with lies -- burglary -- full, Prey doth not depart.

Vai de cetatea vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de jaf şi care nu renunţă la a prăda!

2 T he sound of a whip, And the sound of the rattling of a wheel, And of a prancing horse, and of a bounding chariot, Of a horseman mounting.

Se aude pocnetul biciului şi uruitul roţii, galopul cailor şi huruitul carelor!

3 A nd the flame of a sword, and the lightning of a spear, And the abundance of the wounded, And the weight of carcases, Yea, there is no end to the bodies, They stumble over their bodies.

Călăreţii se năpustesc, săbiile scânteiază, iar suliţele fulgeră! Peste tot sunt o mulţime de morţi, grămezi de cadavre, hoituri fără număr, oameni care se împiedică de hoituri –

4 B ecause of the abundance of the fornications of an harlot, The goodness of the grace of the lady of witchcrafts, Who is selling nations by her fornications, And families by her witchcrafts.

şi aceasta din cauza multelor desfrânări ale prostituatei, fermecătoarea, stăpâna vrăjitoriilor, care subjuga neamuri prin desfrânările ei şi clanuri prin vrăjitoriile ei.

5 L o, I against thee, An affirmation of Jehovah of Hosts, And have removed thy skirts before thy face, And have shewed nations thy nakedness, And kingdoms thy shame,

«Iată că sunt împotriva ta! zice Domnul Oştirilor. Îţi voi ridica poalele în cap şi voi arăta neamurilor goliciunea ta, iar regatelor – ruşinea ta!

6 A nd I have cast upon thee abominations, And dishonoured thee, and made thee as a sight.

Voi arunca murdării peste tine, te voi înjosi şi te voi face o privelişte pentru toţi.

7 A nd it hath come to pass, Each of thy beholders fleeth from thee, And hath said: `Spoiled is Nineveh, Who doth bemoan for her?' Whence do I seek comforters for thee?

Atunci toţi cei ce te vor vedea vor fugi de tine şi vor zice: ’Ninive este pustiită! Cine o va plânge?‘ Unde să-ţi caut mângâietori?»

8 A rt thou better than No-Ammon, That is dwelling among brooks? Waters she hath round about her, Whose bulwark the sea, waters her wall.

Eşti tu mai bună decât No-Amon, cetatea care era aşezată pe Nil, înconjurată de ape, a cărei fortăreaţă era marea al cărei zid era apa?

9 C ush her might, and Egypt, and there is no end. Put and Lubim have been for thy help.

Cuş şi Egiptul erau tăria ei nemărginită, iar Put şi Lubim îi erau ajutoare.

10 E ven she doth become an exile, She hath gone into captivity, Even her sucklings are dashed to pieces At the top of all out-places, And for her honoured ones they cast a lot, And all her great ones have been bound in fetters.

Şi totuşi a fost exilată, a trebuit să plece în captivitate! Chiar şi copiii ei au fost zdrobiţi la fiecare capăt de drum! Au tras la sorţ pentru fruntaşii ei, şi toţi mai marii ei au fost puşi în lanţuri.

11 E ven thou art drunken, thou art hidden, Even thou dost seek a strong place, because of an enemy.

Şi tu te vei îmbăta şi te vei ascunde! Şi tu vei căuta un refugiu în faţa duşmanului!

12 A ll thy fortresses fig-trees with first-fruits, If they are shaken, They have fallen into the mouth of the eater.

Toate fortificaţiile tale sunt ca nişte smochini plini cu cele dintâi roade; dacă sunt scuturate, ele cad în gura celui ce vrea să le mănânce.

13 L o, thy people women in thy midst, To thine enemies thoroughly opened Have been the gates of thy land, Consumed hath fire thy bars.

Iată, cei din oştirea ta sunt ca nişte femei în mijlocul tău! Porţile ţării tale sunt larg deschise duşmanilor tăi; focul le-a mistuit zăvoarele.

14 W aters of a siege draw for thyself, Strengthen thy fortresses, Enter into mire, and tread on clay, Make strong a brick-kiln.

Scoate-ţi apă pentru asediu! Întăreşte-ţi fortificaţiile! Frământă lutul! Calcă în picioare mortarul! Pregăteşte cuptorul de cărămidă!

15 T here consume thee doth a fire, Cut thee off doth a sword, It doth consume thee as a cankerworm! Make thyself heavy as the cankerworm, Make thyself heavy as the locust.

Acolo te va mistui focul, iar sabia te va tăia; te va mânca, ca o lăcustă! V-aţi tot înmulţit ca lăcusta Ielek, v-aţi tot înmulţit ca lăcusta Arbe!

16 M ultiply thy merchants above the stars of the heavens, The cankerworm hath stripped off, and doth flee away.

Ţi-ai înmulţit negustorii mai mult decât stelele cerului. Ei însă prădează ca lăcusta Ielek şi apoi zboară.

17 T hy crowned ones as a locust, And thy princes as great grasshoppers, That encamp in hedges in a day of cold, The sun hath risen, and it doth flee away, And not known is its place where they are.

Voievozii tăi sunt ca lăcusta Arbe, iar scribii tăi ca un roi de lăcuste care se aşază pe ziduri într-o zi răcoroasă, dar care, atunci când răsare soarele, zboară şi nu se mai cunoaşte locul unde au fost.

18 S lumbered have thy friends, king of Asshur, Rest do thine honourable ones, Scattered have been thy people on the mountains, And there is none gathering.

Păstorii tăi au aţipit, împărate al Asiriei, iar nobilii tăi se odihnesc! Poporul tău a fost împrăştiat pe munţi şi nu este nimeni să-i adune!

19 T here is no weakening of thy destruction, Grievous thy smiting, All hearing thy fame have clapped the hand at thee, For over whom did not thy wickedness pass continually?

Nu este alinare pentru rana ta, iar lovitura-ţi este fatală! Toţi cei ce aud veşti despre tine, bat din palme, căci cine nu a fost atins de cruzimea ta fără margini?!“