1 « ¡Ay de ti, ciudad sanguinaria! ¡Rebosando estás de mentira y de rapiña, pero no renuncias al pillaje!

Vai de cetatea vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de jaf şi care nu renunţă la a prăda!

2 » Chasquido de látigos, fragor de ruedas, galope de caballos, estridencia de carruajes,

Se aude pocnetul biciului şi uruitul roţii, galopul cailor şi huruitul carelor!

3 ¡ y carga de la caballería! ¡Brillan las espadas, centellean las lanzas! ¡Son muchos los caídos! ¡Abundan los cadáveres! ¡No es posible contar los cuerpos inertes con los que todo el mundo tropieza!

Călăreţii se năpustesc, săbiile scânteiază, iar suliţele fulgeră! Peste tot sunt o mulţime de morţi, grămezi de cadavre, hoituri fără număr, oameni care se împiedică de hoituri –

4 » ¡Y todo por culpa tuya, ramera de cara bonita, maestra en hechizos! Con tus muchos encantos y tu procaz liviandad sedujiste a pueblos y naciones!

şi aceasta din cauza multelor desfrânări ale prostituatei, fermecătoarea, stăpâna vrăjitoriilor, care subjuga neamuri prin desfrânările ei şi clanuri prin vrăjitoriile ei.

5 ¡ Pero yo estoy contra ti! Voy a levantarte la falda hasta el rostro, y expondré ante naciones y reinos tu desnudez y tu vergüenza. —Palabra del Señor de los ejércitos.

«Iată că sunt împotriva ta! zice Domnul Oştirilor. Îţi voi ridica poalele în cap şi voi arăta neamurilor goliciunea ta, iar regatelor – ruşinea ta!

6 » Voy a humillarte. Voy a lanzar inmundicias sobre ti. ¡Voy a ponerte como estiércol!

Voi arunca murdării peste tine, te voi înjosi şi te voi face o privelişte pentru toţi.

7 T odos los que te vean dirán, mientras se apartan de ti: “Nínive ha sido devastada. ¿Quién se compadecerá de ella? ¿Dónde hallaré quien la consuele?”

Atunci toţi cei ce te vor vedea vor fugi de tine şi vor zice: ’Ninive este pustiită! Cine o va plânge?‘ Unde să-ţi caut mângâietori?»

8 » ¿Acaso eres tú mejor que Tebas, la ciudad asentada junto al Nilo, que se creía protegida por el mar, por estar rodeada de tantas aguas?

Eşti tu mai bună decât No-Amon, cetatea care era aşezată pe Nil, înconjurată de ape, a cărei fortăreaţă era marea al cărei zid era apa?

9 E tiopía y Egipto la apoyaban siempre, Fut y Libia le brindaban su apoyo.

Cuş şi Egiptul erau tăria ei nemărginită, iar Put şi Lubim îi erau ajutoare.

10 S in embargo, Tebas marchó al cautiverio. Sus niños fueron estrellados contra el suelo en los cruceros de las calles; sus varones fueron repartidos por sorteo, y todos sus magnates fueron encadenados.

Şi totuşi a fost exilată, a trebuit să plece în captivitate! Chiar şi copiii ei au fost zdrobiţi la fiecare capăt de drum! Au tras la sorţ pentru fruntaşii ei, şi toţi mai marii ei au fost puşi în lanţuri.

11 » También tú serás embriagada y encarcelada. También tú buscarás esconderte del enemigo.

Şi tu te vei îmbăta şi te vei ascunde! Şi tu vei căuta un refugiu în faţa duşmanului!

12 T us fortalezas serán como las higueras: cuando las brevas ya están maduras, a la menor sacudida caen en la boca del que se las quiere comer.

Toate fortificaţiile tale sunt ca nişte smochini plini cu cele dintâi roade; dacă sunt scuturate, ele cad în gura celui ce vrea să le mănânce.

13 E n tus calles, los hombres se acobardarán; el país quedará indefenso ante el enemigo, y el fuego consumirá tus cerrojos.

Iată, cei din oştirea ta sunt ca nişte femei în mijlocul tău! Porţile ţării tale sunt larg deschise duşmanilor tăi; focul le-a mistuit zăvoarele.

14 » Aunque te abastezcas de agua para el asedio, aunque refuerces tus fortalezas, aunque te metas en el lodo y lo apisones, y prepares el horno para hacer ladrillos,

Scoate-ţi apă pentru asediu! Întăreşte-ţi fortificaţiile! Frământă lutul! Calcă în picioare mortarul! Pregăteşte cuptorul de cărămidă!

15 t e consumirá el fuego y te derribará la espada. Aunque te multipliques como las langostas, la espada te consumirá como el pulgón.

Acolo te va mistui focul, iar sabia te va tăia; te va mânca, ca o lăcustă! V-aţi tot înmulţit ca lăcusta Ielek, v-aţi tot înmulţit ca lăcusta Arbe!

16 » Tus mercaderes llegaron a multiplicarse más que las estrellas del cielo, pero llenos de miedo se dieron a la fuga.

Ţi-ai înmulţit negustorii mai mult decât stelele cerului. Ei însă prădează ca lăcusta Ielek şi apoi zboară.

17 E ran tus príncipes y tus magnates tan voraces como una nube de langostas; en los días fríos se sentaban en los muros. ¡Pero el sol salió, y desaparecieron, y nunca más se supo de ellas!

Voievozii tăi sunt ca lăcusta Arbe, iar scribii tăi ca un roi de lăcuste care se aşază pe ziduri într-o zi răcoroasă, dar care, atunci când răsare soarele, zboară şi nu se mai cunoaşte locul unde au fost.

18 » Rey de Asiria, tus pastores ya han muerto. Para siempre reposan tus valientes. Tu pueblo anda disperso por las montañas, y no hay nadie que pueda congregarlos.

Păstorii tăi au aţipit, împărate al Asiriei, iar nobilii tăi se odihnesc! Poporul tău a fost împrăştiat pe munţi şi nu este nimeni să-i adune!

19 T us fracturas no tienen remedio. Tus heridas son incurables. Todos los que sepan lo que te ha pasado batirán las manos y se alegrarán de ti. ¿Y quién no sufrió tu constante maldad?

Nu este alinare pentru rana ta, iar lovitura-ţi este fatală! Toţi cei ce aud veşti despre tine, bat din palme, căci cine nu a fost atins de cruzimea ta fără margini?!“