1 D avid volvió de haber derrotado a los amalecitas y se quedó dos días en Siclag. Esto sucedió después de la muerte de Saúl.

După moartea lui Saul, David se întorsese de la înfrângerea amalekiţilor şi se afla în Ţiklag de două zile.

2 A l tercer día, llegó un soldado que venía del campamento de Saúl. Iba con los vestidos desgarrados y la cabeza llena de tierra. Al ver a David, se arrodilló hasta el suelo e hizo una reverencia.

A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul, cu hainele sfâşiate şi cu pământ pe cap. Când a ajuns înaintea lui David, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat.

3 Y David le preguntó: «¿De dónde vienes?» Y aquel soldado respondió: «Vengo del campamento de Israel, de donde me escapé.»

– De unde vii? l-a întrebat David. – Am scăpat din tabăra israelită, i-a răspuns el.

4 D avid le preguntó entonces: «¿Qué ha pasado? Te ruego que me lo digas.» Y el soldado respondió: «El ejército israelita fue vencido, y huyó. Muchos soldados cayeron muertos, y entre ellos estaban Saúl y su hijo Jonatán.»

– Spune-mi ce s-a întâmplat! i-a cerut David. – Oamenii au fugit de pe câmpul de luptă şi mulţi dintre ei au murit, a răspuns el. Saul şi fiul său Ionatan au murit şi ei.

5 Y David volvió a preguntar: «¿Y cómo sabes que murieron Saúl y Jonatán?»

– De unde ştii că Saul şi fiul său Ionatan au murit? l-a mai întrebat David pe tânărul care i-a adus veştile.

6 E l soldado respondió: «Por casualidad fui al monte Gilboa, y allí vi a Saúl apoyado sobre la punta de su espada, dispuesto a matarse. También vi que se acercaban carros de guerra y gente de caballería, que venían persiguiéndolo.

– S-a întâmplat să mă aflu pe muntele Ghilboa, a răspuns tânărul, unde l-am văzut pe Saul, sprijinit pe suliţa sa, iar carele şi călăreţii îl ajungeau din urmă.

7 C uando él volvió la vista, me vio y me llamó. Yo me acerqué,

Când Saul s-a uitat în urmă şi m-a văzut, m-a chemat, iar eu i-am răspuns: – Iată-mă!

8 y él me preguntó quién era yo, y le respondí que era amalecita.

– Cine eşti? m-a întrebat el. – Sunt amalekit, i-am răspuns eu.

9 E ntonces él me dijo: “Te ruego que me mates, porque siento que me domina una gran angustia.”

Atunci el mi-a zis: – Apropie-te de mine şi ucide-mă pentru că sunt în agonia morţii, cu toate că sunt încă în viaţă.

10 Y o me acerqué y le ayudé a bien morir, porque me di cuenta que ya no viviría después de esas heridas; luego le quité la corona y el brazalete que llevaba en el brazo, para traértelas a ti, mi señor.»

Aşadar, m-am apropiat de el şi l-am ucis deoarece ştiam că, odată rănit, nu va mai trăi. I-am luat apoi coroana de pe cap şi brăţara de la braţ şi le-am adus aici, stăpânului meu.

11 E ntonces David se rasgó la ropa, y lo mismo hicieron los hombres que lo acompañaban.

Atunci David şi-a apucat hainele şi le-a sfâşiat, iar toţi bărbaţii care erau cu el au făcut acelaşi lucru.

12 Y todos lloraron y lamentaron lo sucedido a Saúl y Jonatán, y ayunaron hasta el anochecer por ellos y por la derrota de Israel, pueblo de Dios.

Au bocit, au plâns şi au postit până seara pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru oştirea Domnului şi pentru Casa lui Israel, căci au murit de sabie.

13 L uego, David le preguntó al soldado que le había llevado las noticias: «¿Tú de dónde eres?» Y aquél respondió: «Soy amalecita, hijo de un extranjero.»

Apoi David l-a întrebat pe tânărul care i-a adus veştile: – De unde eşti? – Sunt fiul unui străin, un amalekit, i-a răspuns el.

14 Y David le dijo: «¿Y cómo es que no tuviste miedo de usar tu fuerza para matar al ungido del Señor?»

Atunci David i-a zis: – Cum de nu ţi-a fost frică să-ţi ridici mâna şi să ucizi pe unsul Domnului ?

15 D icho esto, le ordenó a uno de sus soldados: «Ven y mátalo.» Y el soldado fue y lo mató,

Apoi David l-a chemat pe unul dintre oamenii lui şi i-a zis: – Apropie-te şi doboară-l! El l-a lovit şi acesta a murit.

16 m ientras David decía: «Tú eres el culpable de tu propia muerte, pues confesaste haber matado al ungido del Señor.» Lamento de David por Saúl y Jonatán

David i-a zis: – Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L-am ucis pe unsul Domnului.“ Cântarea de jale a lui David

17 Y David entonó este lamento en memoria de Saúl y Jonatán,

David a cântat această cântare de jale despre Saul şi despre fiul acestuia Ionatan

18 y ordenó que lo aprendieran los descendientes de Judá. Este lamento se halla escrito en el libro de Jaser.

şi a poruncit ca cei din Iuda să înveţe această Cântare a Arcului (ea se află scrisă în Cartea lui Iaşar ):

19 ¡ Cómo han perecido los valientes! ¡Tu gloria, Israel, ha perecido en las montañas!

Gloria ta, Israele, zace ucisă pe înălţimile tale. Cum au căzut vitejii!

20 ¡ Que no lo sepan en Gat, ni lo anuncien en las plazas de Ascalón! ¡Que no se alegren las filisteas, ni salten de gozo las hijas de incircuncisos!

Nu faceţi cunoscut acest lucru în Gat şi nu-l vestiţi pe străzile Aşchelonului, ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor şi să tresalte de bucurie fiicele celor necircumcişi.

21 ¡ Que no caiga sobre ustedes, montes de Gilboa, ni rocío ni lluvias que fertilicen tus campos! Porque allí cayó el valiente Saúl con su escudo, como si no hubiera sido ungido como rey.

O, munţi ai Ghilboei! Nici roua şi nici ploaia să nu mai cadă peste voi! Nici câmpii să nu mai aveţi care să dea roade pentru darurile de mâncare! Căci acolo au fost pângărite scuturile vitejilor, scutul lui Saul care nu va mai fi uns cu untdelemn.

22 N unca Jonatán retrocedió con su arco, ni Saúl con su espada rehuyó el ataque.

De la sângele celor ucişi, de la grăsimea vitejilor, săgeata lui Ionatan nu venea înapoi, iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.

23 ¡ Querido Saúl! ¡Amado Jonatán! ¡Inseparables en su vida; unidos en su muerte! ¡Eran más ligeros que las águilas y más fuertes que los leones!

Saul şi Ionatan, care în viaţă s-au iubit şi s-au plăcut, nici măcar în moarte n-au fost despărţiţi. Erau mai iuţi decât vulturii şi mai puternici decât leii.

24 ¡ Lloren por Saúl, mujeres de Israel! ¡Él las cubría con finos vestidos de escarlata, y las adornaba con joyas de oro!

Voi, fiice ale lui Israel, plângeţi-l pe Saul! Pe cel care vă îmbrăca în stacojiu şi cu mult fast, pe cel care vă împodobea veşmintele cu ornamente de aur.

25 ¡ Cómo han perecido los valientes en batalla! ¡Murió Jonatán en las altas montañas!

Cum au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatan zace ucis pe înălţimile tale.

26 ¡ Cuánto me angustia tu muerte, mi hermano Jonatán! ¡Dulce y maravillosa fue para mí tu amistad! ¡Tu amor superó al amor de las mujeres!

Sunt mâhnit din pricina ta, frate Ionatane! Mi-ai fost atât de drag! Dragostea ta pentru mine a fost minunată, mai minunată chiar decât dragostea femeilor.

27 ¡ Cómo han perecido los valientes! ¡Han quedado destrozadas las armas de guerra!

Cum au căzut vitejii şi cum au pierit armele!