1 N o te ufanes del día de mañana, porque nunca sabes lo que el mañana traerá.

Nu te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

2 E s mejor que te alabe gente extraña, y no que te alabes tú mismo.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

3 P esa la piedra, pesa la arena, pero pesa más la ira del necio.

Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

4 L a ira es cruel, y el furor es impetuoso, pero ante la envidia, ¿quién puede sostenerse?

Furia este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

5 E s mejor la reprensión franca que el amor disimulado.

Mai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

6 S on más confiables las heridas del que ama, que los falsos besos del que aborrece.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

7 Q uien no tiene hambre, rechaza la miel; quien tiene hambre, halla dulce lo amargo.

Sătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

8 A ve que vuela lejos del nido: ¡eso es quien se va lejos de su hogar!

Ca o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

9 E l bálsamo y el perfume alegran el corazón; los consejos del amigo alegran el alma.

Uleiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

10 N o dejes a tu amigo, ni al amigo de tu padre, ni visites a tu hermano cuando estés afligido. Es mejor vecino cercano que hermano lejano.

Nu-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

11 H ijo mío, sé sabio y alegra mi corazón; así podré responder al que me ofenda.

Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

12 E l astuto ve el peligro y se pone a salvo, pero los ingenuos lo ven y no lo evitan.

Omul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

13 A l fiador de un extraño, quítale la ropa; al que dé a la mujer ajena, reténle prenda.

Ia-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

14 B endecir al amigo a gritos y de madrugada es lo mismo que lanzarle una maldición.

Binecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

15 C omo gotera continua en tiempo de lluvia es la mujer que siempre discute.

O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

16 Q uerer contenerla es querer refrenar el viento o tratar de retener el aceite en la mano.

cine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

17 E l hierro se pule con el hierro, y el hombre se pule en el trato con su prójimo.

După cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

18 Q uien cuida de la higuera, come de su fruto; quien cuida los bienes de su amo, recibe honra.

Cine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

19 A sí como en el agua se refleja el rostro, también en el corazón se refleja el hombre.

După cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

20 E l sepulcro y la muerte nunca se sacian, y los ojos del hombre jamás están satisfechos.

Aşa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

21 L a plata se pone a prueba en el crisol, el oro se pone a prueba en el horno, y el hombre se pone a prueba con las alabanzas.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

22 A unque machaques al necio en un mortero, como se machacan los granos de trigo, su necedad no se apartará de él.

Chiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

23 M anténte atento al estado de tus ovejas; cuida bien a tus rebaños,

Îngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

24 p orque las riquezas no duran para siempre ni la corona permanece perpetuamente.

pentru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

25 C uando salga la grama y aparezca la hierba, y en los montes se corte la hierba,

După ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

26 l os corderos te proveerán de ropa y los cabritos te darán para comprar un campo;

mieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

27 l a cabras te darán abundante leche para que se alimenten tú y tu familia y toda la servidumbre de tu casa.

Vei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.