1 N o te ufanes del día de mañana, porque nunca sabes lo que el mañana traerá.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 E s mejor que te alabe gente extraña, y no que te alabes tú mismo.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 P esa la piedra, pesa la arena, pero pesa más la ira del necio.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 L a ira es cruel, y el furor es impetuoso, pero ante la envidia, ¿quién puede sostenerse?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 E s mejor la reprensión franca que el amor disimulado.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 S on más confiables las heridas del que ama, que los falsos besos del que aborrece.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 Q uien no tiene hambre, rechaza la miel; quien tiene hambre, halla dulce lo amargo.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 A ve que vuela lejos del nido: ¡eso es quien se va lejos de su hogar!

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 E l bálsamo y el perfume alegran el corazón; los consejos del amigo alegran el alma.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 N o dejes a tu amigo, ni al amigo de tu padre, ni visites a tu hermano cuando estés afligido. Es mejor vecino cercano que hermano lejano.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 H ijo mío, sé sabio y alegra mi corazón; así podré responder al que me ofenda.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 E l astuto ve el peligro y se pone a salvo, pero los ingenuos lo ven y no lo evitan.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 A l fiador de un extraño, quítale la ropa; al que dé a la mujer ajena, reténle prenda.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 B endecir al amigo a gritos y de madrugada es lo mismo que lanzarle una maldición.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 C omo gotera continua en tiempo de lluvia es la mujer que siempre discute.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 Q uerer contenerla es querer refrenar el viento o tratar de retener el aceite en la mano.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 E l hierro se pule con el hierro, y el hombre se pule en el trato con su prójimo.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 Q uien cuida de la higuera, come de su fruto; quien cuida los bienes de su amo, recibe honra.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 A sí como en el agua se refleja el rostro, también en el corazón se refleja el hombre.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 E l sepulcro y la muerte nunca se sacian, y los ojos del hombre jamás están satisfechos.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 L a plata se pone a prueba en el crisol, el oro se pone a prueba en el horno, y el hombre se pone a prueba con las alabanzas.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 A unque machaques al necio en un mortero, como se machacan los granos de trigo, su necedad no se apartará de él.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 M anténte atento al estado de tus ovejas; cuida bien a tus rebaños,

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 p orque las riquezas no duran para siempre ni la corona permanece perpetuamente.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 C uando salga la grama y aparezca la hierba, y en los montes se corte la hierba,

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 l os corderos te proveerán de ropa y los cabritos te darán para comprar un campo;

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 l a cabras te darán abundante leche para que se alimenten tú y tu familia y toda la servidumbre de tu casa.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.