1 N on vantarti del domani, perché non sai che cosa può produrre un giorno.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 T i lodi un altro e non la tua bocca, un estraneo e non le tue labbra.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 L a pietra è grave e la sabbia pesante, ma l'ira dello stolto pesa piú di tutt'e due.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 L 'ira è crudele e la collera impetuosa, ma chi può resistere alla gelosia?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 M eglio una riprensione aperta che un amore nascosto.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 F edeli sono le ferite di un amico, ma ingannevoli sono i baci di un nemico.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 C hi è sazio disprezza il favo di miele ma per chi ha fame ogni cosa amara è dolce.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 C ome l'uccello che erra lontano dal nido, cosí è l'uomo che erra lontano da casa sua.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 L 'olio e il profumo rallegrano il cuore, cosí fa la dolcezza di un amico con i suoi consigli cordiali.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 N on abbandonare il tuo amico né l'amico di tuo padre e non andare in casa di tuo fratello nel giorno della tua sventura; è meglio uno che abita vicino che un fratello lontano.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 F iglio mio, sii saggio e rallegra il mio cuore, cosí potrò rispondere a chi inveisce contro di me.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 L 'uomo accorto vede il male e si nasconde, ma i semplici vanno oltre e sono puniti.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 P rendi il vestito di chi si è reso garante per un estraneo e tienilo come pegno per la donna straniera.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 C hi benedice il suo vicino ad alta voce al mattino presto, gli sarà attribuito come maledizione.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 U n gocciolare incessante in un giorno di gran pioggia e una donna litigiosa si rassomigliano.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 C hi riesce a trattenerla, trattiene il vento e afferra l'olio con la sua mano destra.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 I l ferro affila il ferro, cosí l'uomo affila il volto del suo compagno.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 C hi ha cura del fico ne mangerà il frutto, e chi serve il suo padrone sarà onorato.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 C ome nell'acqua il viso riflette il viso, cosí il cuore dell'uomo rivela l'uomo.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 L o Sceol, e Abaddon, sono insaziabili, e insaziabili sono pure gli occhi degli uomini.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 I l crogiolo è per l'argento e la fornace per l'oro, cosí l'uomo è provato dalla lode che riceve.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 A nche se tu pestassi lo stolto in un mortaio tra il grano con un pestello, la sua stoltezza non si allontanerebbe da lui.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 C erca di conoscere bene lo stato delle tue pecore e abbi cura delle tue mandrie,

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 p erché le ricchezze non durano sempre, e neppure una corona dura di generazione in generazione.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 Q uando il fieno è portato via ed appare l'erba tenera e si raccoglie il foraggio dei monti,

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 g li agnelli provvederanno le tue vesti, i capri il prezzo di un campo

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 e le capre abbastanza latte per il tuo cibo, per il cibo della tua casa e per il mantenimento delle tue serve.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.