1 L e mosche morte fanno puzzare l'olio del profumiere: cosí un po' di follia guasta il pregio della sapienza e della gloria.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 I l cuore del saggio è alla sua destra, ma il cuore dello stolto è alla sua sinistra.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 A nche quando lo stolto cammina per la strada, il senno gli manca e mostra a tutti che è uno stolto.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 S e l'ira di un sovrano si accende contro di te, non lasciare il tuo posto, perché la calma placa offese anche gravi.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 C 'è un male che ho visto sotto il sole, un errore che viene da chi governa:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 l a follia è posta in cariche elevate, mentre i ricchi seggono in luoghi bassi.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 H o visto servi a cavallo e principi camminare a piedi come servi.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 C hi scava una fossa vi può cadere dentro, e chi demolisce un muro può essere morso da una serpe.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 C hi sposta delle pietre può esserne ferito, e chi spacca la legna si mette in pericolo.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 S e la scure è smussata e non se ne affila il taglio, bisogna usare maggior forza, ma la sapienza ha il vantaggio di riuscire sempre.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 S e il serpente morde perché non è stato incantato, l'incantatore diventa inutile.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 L e parole della bocca del saggio sono piene di grazia, ma le labbra dello stolto lo distruggono.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 L 'inizio del suo parlare è stoltezza, e la fine del suo dire è pazzia dannosa.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 A nche se lo stolto moltiplica le parole, l'uomo non sa che cosa avverrà, chi gli può dire ciò che avverrà dopo di lui?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 L a fatica dello stolto lo stanca, perché non sa neppure come andare in città.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 G uai a te, o paese, il cui re è un fanciullo, e i cui principi pranzano fin dal mattino!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 B eato te, o paese, il cui re è di stirpe nobile, e i cui principi pranzano al tempo giusto, per ristorare le forze e non per ubriacarsi!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 P er la pigrizia le travi della casa crollano, e per l'inattività delle mani piove in casa.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 U n banchetto è fatto per divertirsi, e il vino rallegra la vita, ma il denaro viene incontro ad ogni bisogno.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 N on maledire il re neppure col pensiero, e non maledire il ricco nella tua camera da letto, perché un uccello del cielo potrebbe portare lontano la tua voce, e un uccello in volo potrebbe riferire la cosa.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.