1 « Al maestro del coro. di Davide, servo dell'Eterno» Il peccato dell'empio dice al mio cuore: «Non c'è alcun timore di DIO davanti ai suoi occhi,

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:,, Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.``

2 P oiché egli illude se stesso nel ricercare la sua colpa e detestarla.

Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvîrşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

3 L e parole della sua bocca sono iniquità e inganno; egli ha cessato di essere savio e di fare il bene.

Cuvintele gurii lui sînt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.

4 E gli trama iniquità sul suo letto; si mette su una via che non e buona e non aborrisce il male».

În aşternutul lui se gîndeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună, şi nu urăşte răul.

5 O Eterno, la tua benignità giunge fino al cielo e la tua fedeltà fino alle nuvole.

Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, şi credincioşia Ta pînă la nori.

6 L a tua giustizia è come i monti di Dio, e i tuoi giudizi sono come un grande abisso. O Eterno, tu conservi uomini e bestie.

Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu, şi judecăţile Tale sînt ca Adîncul cel mare. Doamne, Tu sprijineşti pe oameni şi pe dobitoace!

7 O DIO, quanto è preziosa la tua benignità! Perciò i figli degli uomini si rifugiano sotto l'ombra delle tue ali;

Cît de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.

8 e ssi si saziano dell'abbondanza della tua casa, e tu li disseti al torrente delle tue delizie.

Se satură de belşugul Casei Tale, şi -i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.

9 P oiché presso di te è la fonte della vita, e per la tua luce noi vediamo la luce.

Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.

10 P rolunga la tua benignità verso quelli che ti conoscono e la tua giustizia verso quelli che sono diritti di cuore.

Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc, şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!

11 N on mi venga addosso il piede del superbo e la mano degli empi non mi porti via.

Să nu m'ajungă piciorul celui mîndru, şi să nu mă pună pe fugă mîna celor răi.

12 E cco, gli operatori d'iniquità sono caduti; sono stati atterrati e non possono piú risorgere.

Ceice fac fărădelegea au şi început să cadă; sînt răsturnaţi, şi nu pot să se mai scoale.