1 A llora si riunirono intorno a lui i farisei e alcuni scribi venuti da Gerusalemme.

Fariseii şi cîţiva cărturari, veniţi din Ierusalim, s'au adunat la Isus.

2 E , avendo visto che alcuni dei suoi discepoli mangiavano il cibo con le mani impure, cioè non lavate, li accusarono.

Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. -

3 I nfatti i farisei e tutti i Giudei non mangiano se non si sono prima lavate le mani con gran cura, attenendosi alla tradizione degli anziani;

Fariseii, însă, şi toţi Iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor.

4 e , quando tornano dalla piazza, non mangiano senza prima essersi purificati. Ci sono molte altre cose, che sono tenuti ad osservare per tradizione: lavatura di coppe, di brocche, di vasi di rame e di letti.

Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît dupăce s'au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. -

5 P oi i farisei e gli scribi gli domandarono: «Perché i tuoi discepoli non si comportano secondo la tradizione degli anziani, ma prendono il cibo senza lavarsi le mani?».

Şi Fariseii şi cărturarii L-au întrebat:,, Pentruce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?``

6 M a egli, rispondendo, disse loro: «Ben profetizzò Isaia di voi, ipocriti, come sta scritto: "Questo popolo mi onora con le labbra, ma il loro cuore è lontano da me.

Isus le -a răspuns:,, Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris:, Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

7 M a invano mi rendono un culto, insegnando dottrine che sono precetti di uomini"

Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.`

8 T rascurando infatti il comandamento di Dio, vi attenete alla tradizione degli uomini: lavatura di brocche e di coppe; e fate molte altre cose simili».

Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.``

9 D isse loro ancora: «Voi siete abili nell'annullare il comandamento di Dio, per osservare la vostra tradizione.

El le -a mai zis:,, Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră.

10 M osé infatti ha detto: "onora tuo padre e tua madre" e: "chi maledice il padre o la madre sia messo a morte".

Căci Moise a zis:,, Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;`` şi:,, Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.``

11 M a voi dite: "Se un uomo dice a suo padre o a sua madre: Tutto quello con cui potrei assisterti è Corban cioè un'offerta a Dio",

Voi, dimpotrivă, ziceţi:,, Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale:, Ori cu ce te-aş putea ajuta, este, Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine;

12 n on gli lasciate piú far nulla per suo padre o per sua madre,

şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.

13 a nnullando cosí la parola di Dio con la vostra tradizione, che voi avete tramandata. E fate molte altre cose simili».

Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!``

14 P oi, chiamata a sé tutta la folla, disse loro: «Ascoltatemi tutti ed intendete:

În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, şi le -a zis:,, Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.

15 N on c'è nulla di esterno all'uomo che, entrando in lui, possa contaminarlo; sono invece le cose che escono da lui che lo contaminano.

Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă.

16 C hi ha orecchi da udire, oda!».

Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.``

17 Q uando poi egli fu rientrato in casa, lontano dalla folla, i suoi discepoli lo interrogarono sul significato della parabola.

Dupăce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta.

18 E d egli disse loro: «Siete anche voi cosí privi d'intelligenza? Non capite voi che tutto ciò che dal di fuori entra nell'uomo non può contaminarlo,

El le -a zis:,,Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca?

19 p erché non entra nel suo cuore, ma nel ventre, e poi se ne va nella fogna?». Cosí dicendo, dichiarava puri tutti gli alimenti.

Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna?`` A zis astfel, făcînd toate bucatele curate.

20 D isse ancora: «Ciò che esce dall'uomo, quello lo contamina.

El le -a mai zis:,, Ce iese din om, aceea spurcă pe om.

21 D al di dentro infatti, cioè dal cuore degli uomini, procedono pensieri malvagi, adultéri, fornicazioni, omicidi,

Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,

22 f urti, cupidigie, malizie, frodi, insolenza, invidia, bestemmia, orgoglio, stoltezza.

furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

23 T utte queste cose malvagie escono dal di dentro dell'uomo e lo contaminano».

Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.``

24 P oi partí di là e andò nel territorio di Tiro e di Sidone, entrò in una casa e non voleva che alcuno lo sapesse, ma non potè restare nascosto.

Isus a plecat de acolo, şi S'a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. A intrat într'o casă, dorind să nu ştie nimeni că este acolo; dar n'a putut să rămînă ascuns.

25 I nfatti una donna, la cui figlia aveva uno spirito immondo, avendo sentito parlare di Gesú, venne e gli si gettò ai piedi.

Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, şi a venit de s'a aruncat la picioarele Lui.

26 O r quella donna era greca, sirofenicia di origine, e lo pregava di scacciare il demone da sua figlia;

Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei.

27 m a Gesú le disse: «Lascia che si sazino prima i figli, perché non è bene prendere il pane dei figli e gettarlo ai cagnolini».

Isus i -a zis:,, Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei.``

28 M a ella rispose e gli disse: «Dici bene, o Signore, ma anche i cagnolini sotto la tavola mangiano delle briciole dei figli».

Da, Doamne``, I -a răspuns ea;,, dar şi căţeii de supt masă mănîncă din fărămiturile copiilor.``

29 A llora egli le disse: «Per questa tua parola, va il demone è uscito da tua figlia».

Atunci Isus i -a zis:,, Pentru vorba aceasta, du-te; a ieşit dracul din fiică-tă.``

30 E d ella, tornata a casa sua, trovò la figlia coricata a letto, e il demone era uscito da lei.

Şi cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; şi ieşise dracul din ea.

31 P oi Gesú, partito di nuovo dal territorio di Tiro e di Sidone, giunse al mare di Galilea, in mezzo al territorio della Decapoli.

Isus a părăsit ţinutul Tirului, şi a venit iarăş prin Sidon la marea Galileii, trecînd prin ţinutul Decapole.

32 E gli presentarono un sordo che parlava a stento, pregandolo di imporgli le mani.

I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, şi L-au rugat să-Şi pună mînile peste el.

33 E d egli, condottolo in disparte, lontano dalla folla, gli mise le dita negli orecchi e, dopo aver sputato, gli toccò la lingua.

El l -a luat la o parte din norod, i -a pus degetele în urechi, şi i -a atins limba cu scuipatul Lui.

34 P oi, alzati gli occhi al cielo, sospirò e gli disse: «Effata», che vuol dire: «Apriti!».

Apoi, Şi -a ridicat ochii spre cer, a suspinat, şi a zis:,, Efata``, adică:,, Deschide-te!``

35 E subito gli si aprirono gli orecchi si sciolse il nodo della sua lingua e parlava distintamente.

Îndată, i s'au deschis urechile, i s'a deslegat limba, şi a vorbit foarte desluşit.

36 E Gesú ordinò loro di non dirlo a nessuno; ma quanto piú lo vietava loro, tanto piú essi lo divulgavano.

Isus le -a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cît le poruncea mai mult, cu atît Îl vesteau mai mult.

37 E , pieni di stupore, dicevano: «Egli ha fatto bene ogni cosa: egli fa udire i sordi e parlare i muti!».

Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau:,, Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.``