1 E in uno di quei giorni avvenne che, mentre egli istruiva il popolo nel tempio e predicava l'evangelo, sopraggiunsero i capi dei sacerdoti e gli scribi, con gli anziani,

Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

2 e gli dissero: «Dicci con quale autorità fai queste cose; o, chi è colui che ti ha dato questa autorità?».

şi I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

3 E d egli, rispondendo, disse loro: «Anch'io vi domanderò una cosa, e voi rispondetemi.

Drept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

4 I l battesimo di Giovanni veniva dal cielo o dagli uomini?».

Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

5 E d essi ragionavano fra loro, dicendo: «Se diciamo dal cielo, egli ci dirà: "Perché dunque non gli avete creduto?".

Dar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

6 S e invece diciamo dagli uomini, tutto il popolo ci lapiderà perché è convinto che Giovanni era un profeta».

Şi dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

7 R isposero dunque che non sapevano da dove venisse.

Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

8 A llora Gesú disse loro: «Neppure io vi dirò con quale autorità faccio queste cose».

Şi Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

9 P oi cominciò a raccontare al popolo questa parabola: «Un uomo piantò una vigna, l'affidò a certi vignaioli e se ne andò lontano per lungo tempo.

Apoi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

10 A l tempo del raccolto, mandò un servo da quei vignaioli perché gli dessero la sua parte del frutto della vigna; ma i vignaioli, battutolo, lo rimandarono a mani vuote.

La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

11 E gli mandò di nuovo un altro servo ma essi, dopo aver battuto e insultato anche questo, lo rimandarono a mani vuote.

A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

12 E gli ne mandò ancora un terzo, ma essi ferirono anche questo e lo cacciarono.

A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

13 A llora il padrone della vigna disse: "Che devo fare? Manderò il mio amato figlio. Forse, vedendo lui, lo rispetteranno!".

Stăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

14 M a i vignaioli, quando lo videro, dissero tra di loro: "Costui è l'erede; venite, uccidiamolo affinché l'eredità diventi nostra".

Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

15 C osí cacciatolo fuori dalla vigna, lo uccisero. Che farà dunque a costoro il padrone della vigna?

Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

16 E gli verrà, sterminerà quei vignaioli, e darà la vigna ad altri». Ma essi, udito ciò, dissero: «Cosí non sia».

Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

17 A llora egli, guardandoli in faccia, disse: «Che cosa è dunque ciò che sta scritto: "La pietra che gli edificatori hanno rigettata è diventata la testata d'angolo"?

Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

18 C hiunque cadrà su questo sasso si sfracellerà, e colui sul quale esso cadrà sarà stritolato».

Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

19 I n quello stesso momento, i capi dei sacerdoti e gli scribi, cercarono di mettergli le mani addosso, perché avevano compreso che aveva raccontato quella parabola per loro, ma temettero il popolo.

Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

20 E ssi lo osservavano attentamente e gli mandarono degli istigatori che, fingendosi giusti, lo sorprendessero in fallo in un suo discorso, per poi consegnarlo al potere e all'autorità del governatore.

Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

21 C ostoro lo interrogarono, dicendo: «Maestro, noi sappiamo che tu parli e insegni rettamente e che non usi alcuna parzialità ma insegni la via di Dio in verità.

Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

22 C i è lecito pagare il tributo a Cesare o no?».

Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

23 M a egli, accortosi della loro malizia, disse loro: «Perché mi tentate?

Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

24 M ostratemi un denaro: di chi è l'immagine e l'iscrizione che porta?». Ed essi, rispondendo, dissero: «Di Cesare».

Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

25 A llora egli disse loro: «Rendete dunque a Cesare ciò che è di Cesare, e a Dio ciò che è di Dio».

Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

26 E cosí non poterono coglierlo in fallo nel suo discorso davanti al popolo e, meravigliati della sua risposta, tacquero.

Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

27 O r gli si accostarono alcuni sadducei, i quali negano che vi sia la risurrezione, e lo interrogarono,

Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

28 d icendo: «Maestro, Mosé ci ha scritto che se il fratello di qualcuno muore avendo moglie e muore senza figli, il suo fratello prenda la moglie e susciti una discendenza a suo fratello.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

29 O r vi furono sette fratelli; il primo prese moglie e morí senza lasciare figli.

Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

30 I l secondo la prese come moglie, e morí anch'egli senza lasciare figli.

Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

31 L a prese poi il terzo; e cosí tutti e sette morirono senza lasciare figli.

A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

32 D opo tutti, morí anche la donna.

La urma tuturor, a murit şi femeia.

33 N ella risurrezione, dunque, di chi sarà moglie? Poiché tutti e sette l'hanno avuta per moglie».

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

34 E Gesú, rispondendo, disse loro: «I figli di questa età si sposano e si maritano

Isus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

35 m a coloro che sono ritenuti degni di ottenere l'altra età e la risurrezione dei morti, non si sposano né si maritano;

dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

36 e ssi infatti non possono piú morire, perché sono come gli angeli e sono figli di Dio, essendo figli della risurrezione.

Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

37 E che i morti risuscitino, lo ha dichiarato Mosé stesso nel passo del roveto, quando chiama Signore, il Dio di Abrahamo, il Dio di Isacco e il Dio di Giacobbe.

Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

38 O r egli non è il Dio dei morti ma dei viventi, poiché tutti vivono per lui».

Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

39 A llora alcuni degli scribi presero la parola e dissero: «Maestro, hai detto bene».

Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

40 E non ardirono piú fargli alcuna domanda.

Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

41 E d egli disse loro: «Come mai dicono che il Cristo è Figlio di Davide?

Isus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

42 N el libro dei Salmi Davide stesso dice: "Il Signore ha detto al mio Signore: Siedi alla mia destra,

Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

43 f inché io abbia posto i tuoi nemici come sgabello dei tuoi piedi".

pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

44 D avide dunque lo chiama Signore come può essere suo figlio?».

Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

45 O ra, mentre tutto il popolo stava ascoltando, egli disse ai suoi discepoli:

Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

46 « Guardatevi dagli scribi, i quali passeggiano volentieri in lunghe vesti e amano i saluti nelle piazze, i primi seggi nelle sinagoghe e i primi posti nei conviti;

Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

47 e ssi divorano le case delle vedove e fanno lunghe preghiere per farsi vedere. Essi riceveranno una piú dura condanna».

şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``