1 E d egli, salito sulla barca, passò all'altra riva e venne nella sua città.

Isus S'a suit într'o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa.

2 E d ecco, gli fu presentato un paralitico disteso sopra un letto e Gesú, vista la loro fede, disse al paralitico: «Figliolo, fatti animo, i tuoi peccati ti sono perdonati!».

Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le -a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului:,,Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!``

3 A llora alcuni scribi, dicevano fra sè: «Costui bestemmia!».

Şi iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi:,, Omul acesta huleşte!``

4 M a Gesú, conosciuti i loro pensieri, disse: «Perché pensate cose malvagie nei vostri cuori?

Isus, care le cunoştea gîndurile, a zis:,, Pentruce aveţi gînduri rele în inimile voastre?``

5 I nfatti, che cosa è piú facile dire: "I tuoi peccati ti sono perdonati" oppure: "Alzati e cammina?"

Căci ce este mai lesne? A zice:,, Iertate îţi sînt păcatele``, sau a zice:,, Scoală-te şi umblă?``

6 O ra, affinché sappiate che il Figlio dell'uomo ha autorità in terra di perdonare i peccati: Alzati (disse al paralitico), prendi il tuo letto e vattene a casa tua!».

Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,, Scoală-te``, a zis El slăbănogului,,, ridică-ţi patul, şi du-te acasă.``

7 E d egli, alzatosi, se ne andò a casa sua.

Slăbănogul s'a sculat, şi s'a dus acasă.

8 L e folle, veduto ciò, si meravigliavano e glorificavano Dio, che aveva dato tale potere agli uomini.

Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

9 P oi Gesú, passando oltre, vide un uomo che sedeva al banco delle imposte, chiamato Matteo, e gli disse: «Seguimi!». Ed egli, alzatosi, lo seguí.

De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,, Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

10 E avvenne che, mentre Gesú era a tavola in casa, molti pubblicani e peccatori vennero e si misero a tavola con lui e con i suoi discepoli.

Pe cînd şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.

11 I farisei, veduto ciò, dissero ai suoi discepoli: «Perché il vostro Maestro mangia insieme ai pubblicani, e ai peccatori?».

Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui:,, Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?``

12 E Gesú, avendo sentito, disse loro: «Non sono i sani che hanno bisogno del medico, ma i malati.

Isus i -a auzit, şi le -a zis:,, Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi.

13 O r andate e imparate che cosa significa: "Io voglio misericordia e non sacrificio Perché io non sono venuto per chiamare a ravvedimento i giusti, ma i peccatori».

Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:, Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``

14 A llora si accostarono a lui i discepoli di Giovanni, e gli dissero: «Perché noi e i farisei digiuniamo spesso, mentre i tuoi discepoli non digiunano?».

Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis:,, De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?``

15 E Gesú disse loro: «Possono gli amici dello sposo essere in lutto mentre lo sposo è con loro? Ma verranno i giorni in cui lo sposo sarà loro tolto e allora digiuneranno.

Isus le -a răspuns:,, Se pot jăli nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, şi atunci vor posti.

16 N essuno mette un pezzo di stoffa nuova su di un abito vecchio, perché ciò porta via il rattoppo e lo strappo si fa peggiore.

Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentrucă şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.

17 N eppure si mette del vino nuovo in otri vecchi; altrimenti gli otri si rompono, il vino si spande e gli otri si perdono; ma si mette il vino nuovo in otri nuovi, cosí si conservano entrambi».

Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amîndouă.``

18 M entre egli diceva loro queste cose, uno dei capi della sinagoga, si avvicinò e si inchinò davanti a lui, dicendo: «Mia figlia è morta proprio ora, ma vieni, metti la mano su di lei ed ella vivrà».

Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s'a închinat, şi I -a zis:,, Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mînile peste ea, şi va învia.``

19 E Gesú, alzatosi, lo seguí insieme ai suoi discepoli.

Isus S'a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.

20 E d ecco una donna, affetta da un flusso di sangue già da dodici anni, gli si accostò di dietro e toccò il lembo della sua veste.

Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei Lui.

21 P erché diceva fra sé: «Se riuscirò anche solo a toccare la sua veste sarò guarita».

Căci îşi zicea ea:,, Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.``

22 G esú, voltatosi e vedutala, le disse «Fatti animo, figliola, la tua fede ti ha guarita». Da quell'ora la donna fu guarita.

Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

23 Q uando Gesú arrivò in casa del capo della sinagoga e vide i sonatori di flauto e la folla che faceva strepito,

Cînd a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, şi gloata bocind,

24 d isse loro: «Ritiratevi, perché la fanciulla non è morta, ma dorme» Ed essi lo deridevano.

le -a zis:,, Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n'a murit, ci doarme!`` Ei îşi băteau joc de El.

25 P oi, quando la folla fu messa fuori, egli entrò, prese la fanciulla per la mano ed ella si alzò.

Dar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiţă de mînă, şi fetiţa s -a sculat.

26 L a fama di ciò si divulgò per tutto quel paese.

Şi s'a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

27 E , mentre Gesú partiva di là, due ciechi lo seguirono gridando e dicendo: «Abbi pietà di noi, Figlio di Davide!».

Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau:,, Ai milă de noi, Fiul lui David!``

28 Q uando egli entrò in casa, quei ciechi si accostarono a lui. Gesú disse loro: «Credete che io possa far questo?». Essi gli risposero: «Sí, Signore».

După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le -a zis:,, Credeţi că pot face lucrul acesta?``,, Da, Doamne``, I-au răspuns ei.

29 A llora egli toccò loro gli occhi dicendo: «Vi sia fatto secondo la vostra fede».

Atunci S'a atins de ochii lor, şi a zis:,, Facă-vi-se după credinţa voastră!``

30 E i loro occhi si aprirono. Poi Gesú ordinò loro severamente, dicendo: «Badate che nessuno lo sappia».

Şi li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis:,, Vedeţi, să nu ştie nimeni.``

31 M a essi, usciti fuori, divulgarono la sua fama per tutto quel paese.

Dar ei, cum au ieşit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ţinutul acela.

32 O ra, come quei ciechi uscivano, gli fu presentato un uomo muto e indemoniato,

Pe cînd plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.

33 E , quando il demone fu scacciato, il muto parlò e le folle si meravigliarono dicendo: «Non si è mai vista una simile cosa in Israele».

După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau:,, Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!``

34 M a i farisei dicevano: «Egli scaccia i demoni con l'aiuto del principe dei demoni!».

Dar Fariseii ziceau:,, Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!``

35 E Gesú andava attorno per tutte le città e i villaggi, insegnando nelle loro sinagoghe, predicando l'evangelo del regno e guarendo ogni malattia e ogni infermità fra il popolo.

Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

36 V edendo le folle, ne ebbe compassione perché erano stanche e disperse, come pecore senza pastore.

Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor.

37 A llora egli disse ai suoi discepoli: «La mèsse è veramente grande, ma gli operai sono pochi.

Atunci a zis ucenicilor Săi:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii!

38 P regate dunque il Signore della mèsse che spinga degli operai nella sua mèsse».

Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.``