1 « Cantico di Asaf» O DIO, perché ci hai respinti per sempre? Perché arde l'ira tua contro il gregge del tuo pascolo?
(O cîntare a lui Asaf.) Pentruce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentruce Te mînii pe turma păşunii Tale?
2 R icordati del tuo popolo, che una volta acquistasti, che tu riscattasti perché fosse la tribú della tua eredità, di questo monte Sion, sul quale hai abitato.
Adu-Ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai cîştigat odinioară, pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale! Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;
3 D irigi i tuoi passi a queste rovine irreparabili; il nemico ha devastato tutto nel santuario.
îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare! Vrăjmaşul a pustiit totul în locaşul Tău cel sfînt.
4 I tuoi nemici hanno ruggito nel luogo delle tue assemblee; vi hanno posto le loro insegne per stendardi.
Protivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău; şi-au pus semnele lor drept semne.
5 S embrava che vibrassero delle scuri nel folto di una selva.
Parcă erau nişte oameni, cari ridică toporul într'o pădure deasă:
6 E ora con asce e martelli demoliscono tutte le sue sculture.
în curînd au sfărîmat toate podoabele săpate, cu lovituri de securi şi ciocane.
7 H anno dato alle fiamme il tuo santuario; hanno profanato la dimora del tuo nome, gettandola a terra.
Au pus foc sfîntului Tău locaş; au dărîmat şi au pîngărit locuinţa Numelui Tău.
8 H anno detto in cuor loro: «Distruggiamoli tutti quanti»; hanno arso tutti i luoghi delle assemblee divine nel paese.
Ei ziceau în inima lor:,, Să -i prăpădim pe toţi!`` Au ars toate locurile sfinte din ţară.
9 N oi non vediamo piú i nostri segni non vi è piú profeta, e tra noi non vi è alcuno che sappia fino a quando.
Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd...
10 F ino a quando, o DIO, oltraggerà l'avversario? Il nemico disprezzerà forse il tuo nome per sempre?
Pînă cînd, Dumnezeule, va batjocori asupritorul, şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?
11 P erché ritiri la tua mano, proprio la tua destra? Tirala fuori dal tuo seno e distruggili.
Pentruce Îţi tragi înapoi mîna şi dreapta Ta? Scoate -o din sîn şi nimiceşte -i!
12 M a DIO è il mio re dai tempi antichi; è lui che opera la salvezza sulla terra.
Totuş, Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.
13 C on la tua forza dividesti il mare e schiacciasti la testa dei mostri marini nelle acque.
Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărîmat capetele balaurilor din ape;
14 F rantumasti le teste del Leviathan e le desti in pasto al popolo del deserto.
ai zdrobit capul Leviatanului, l-ai dat să -l mănince fiarele din pustie.
15 F acesti sgorgare fonti e torrenti e seccasti fiumi perenni.
Ai făcut să ţîşnească izvoare în pîraie, ai uscat rîuri, cari nu seacă.
16 T uo è il giorno, tua è anche la notte; tu hai stabilito la luce e il sole.
A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai aşezat lumina şi soarele.
17 T u hai fissato tutti i confini della terra e hai fatto l'estate e l'inverno.
Tu ai statornicit toate hotarele pămîntului, Tu ai rînduit vara şi iarna.
18 R icordati di questo, o Eterno, che il nemico ti ha oltraggiato e che un popolo stolto ha disprezzato il tuo nome.
Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte, şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!
19 N on abbandonare alle fiere la vita della tua tortora; non dimenticare per sempre la vita dei tuoi afflitti.
Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale, şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
20 A bbi riguardo al patto, perché i luoghi tenebrosi della terra sono pieni di covi di violenza.
Ai în vedere legămîntul! Căci locurile dosnice din ţară sînt pline de bîrloage de tîlhari.
21 N on permettere che l'oppresso se ne torni svergognato; fa' che l'afflitto e il bisognoso lodino il tuo nome.
Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!
22 L evati, o DIO, difendi la tua causa! Ricordati che lo stolto ti oltraggia tutto il giorno.
Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina! Adu-Ţi aminte de ocările, pe cari Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23 N on dimenticare il grido dei tuoi nemici; lo strepito di quelli che si levano contro di te sale al cielo continuamente.
Nu uita strigătele protivnicilor Tăi, zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!