1 « Cantico. Salmo dei figli di Kore. Al maestro del coro. Da cantarsi mestamente. Cantico di Heman, l'Ezrahita.» O Eterno, DIO della mia salvezza, io grido giorno e notte davanti a te.
(O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!
2 G iunga fino a te la mia preghiera, tendi l'orecchio al mio grido,
S'ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;
3 p erché l'anima mia è sazia di male, e la mia vita è giunta fino allo Sceol.
căci mi s'a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.
4 S ono ormai annoverato fra quelli che scendono nella fossa, sono come un uomo che non ha piú forza.
Sînt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă, sînt ca un om, care nu mai are putere.
5 S ono abbandonato fra i morti come gli uccisi che giacciono nel sepolcro, di cui tu non ti ricordi piú e che sono recisi e allontanati dalla tua mano.
Stau întins printre cei morţi, ca cei ucişi şi culcaţi în mormînt, de cari nu-Ţi mai aduci aminte, şi cari sînt despărţiţi de mîna Ta.
6 T u mi hai posto nella piú profonda fossa, in luoghi tenebrosi, negli abissi.
M'ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri.
7 S u di me si è abbattuta la tua ira, e tu mi hai travolto con tutti i tuoi flutti. (Sela)
Mînia Ta mă apasă, şi mă năpădeşti cu toate valurile Tale. -
8 T u mi hai privato dei miei amici, mi hai reso per loro un oggetto abominevole; sono rinchiuso e non posso uscire.
Ai îndepărtat dela mine pe toţi prietenii mei, m'ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei; sînt închis şi nu pot să ies.
9 I l mio occhio si strugge dal dolore; ti invoco ogni giorno, o Eterno, e tendo le mie mani verso di te.
Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mînile spre Tine!
10 F arai forse dei prodigi per i morti? Risorgeranno i defunti a lodarti? (Sela)
Oare pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? -
11 S i celebrerà la tua benignità nel sepolcro e la tua fedeltà nel luogo di distruzione?
Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormînt, şi de credincioşia Ta în Adînc?
12 S aranno le tue meraviglie conosciute nelle tenebre e la tua giustizia nella terra dell'oblìo?
Sînt cunoscute minunile Tale în întunerec, şi dreptatea Ta în ţara uitării?
13 M a io grido a te, o Eterno, e la mia preghiera ti viene incontro al mattino.
Doamne, eu îşi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.
14 P erché mi respingi, o Eterno perché mi nascondi il tuo volto?
Pentruce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentruce îmi ascunzi Faţa Ta?
15 S ono stato afflitto e moribondo fin dalla giovinezza; ho sofferto i tuoi terrori e sono smarrito.
Din tinereţă, sînt nenorocit şi trag să mor, sînt cuprins de spaimele Tale, şi nu ştiu ce să mai fac.
16 S opra di me è passata la tua ardente ira; i tuoi terrori mi hanno annientato,
Mînia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.
17 m i hanno circondato come acque tutto il giorno e tutti assieme mi hanno sommerso.
Ele mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.
18 H ai allontanato da me amici e conoscenti; i miei amici piú intimi sono le tenebre.
Ai depărtat dela mine pe prieteni şi tovarăşi; şi cei de aproape ai mei s'au făcut nevăzuţi.