1 L a sapienza ha costruito la sua casa, ha intagliato le sue sette colonne.

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

2 H a ammazzato i suoi animali, ha mescolato il suo vino e ha imbandito la sua tavola.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

3 H a mandato fuori le sue ancelle; dai luoghi piú elevati della città essa grida:

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

4 « Chi è sciocco venga qui!». A chi è privo di senno dice:

Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

5 « Venite, mangiate del mio pane e bevete del vino che ho mescolato.

Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 L asciate la stoltezza e vivrete, e camminate per la via dell'intendimento».

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

7 C hi corregge lo schernitore si attira vituperio, e chi riprende l'empio riceve ingiuria.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

8 N on riprendere lo schernitore, perché ti odierà; riprendi il saggio, ed egli ti amerà.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 I nsegna al saggio e diventerà ancor piú saggio. Ammaestra il giusto e accrescerà il suo sapere,

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

10 I l timore dell'Eterno è il principio della sapienza, e la conoscenza del Santo è l'intelligenza.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

11 P oiché per mio mezzo saranno moltiplicati i tuoi giorni e ti saranno aggiunti anni di vita,

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

12 S e sei saggio, sei saggio per te stesso se sei schernitore, tu solo ne porterai la pena.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

13 L a donna stolta è turbolenta, è sciocca e non sa nulla.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14 S iede alla porta della sua casa, su un seggio nei luoghi elevati della città,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

15 p er invitare quelli che passano per la via, che vanno diritti per la loro strada:

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

16 « Chi è sciocco venga qui!». E a chi è privo di senno dice:

Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

17 « Le acque rubate sono dolci, il pane mangiato di nascosto è gustoso».

Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

18 M a egli non sa che là ci sono i morti, che i suoi invitati sono nel profondo dello Sceol.

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.