1 W isdom hath builded her house, she hath hewn out her seven pillars:

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

2 S he hath killed her beasts; she hath mingled her wine; she hath also furnished her table.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

3 S he hath sent forth her maidens: she crieth upon the highest places of the city,

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

4 W hoso is simple, let him turn in hither: as for him that wanteth understanding, she saith to him,

Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

5 C ome, eat of my bread, and drink of the wine which I have mingled.

Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 F orsake the foolish, and live; and go in the way of understanding.

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

7 H e that reproveth a scorner getteth to himself shame: and he that rebuketh a wicked man getteth himself a blot.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

8 R eprove not a scorner, lest he hate thee: rebuke a wise man, and he will love thee.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 G ive instruction to a wise man, and he will be yet wiser: teach a just man, and he will increase in learning.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

10 T he fear of the Lord is the beginning of wisdom: and the knowledge of the holy is understanding.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

11 F or by me thy days shall be multiplied, and the years of thy life shall be increased.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

12 I f thou be wise, thou shalt be wise for thyself: but if thou scornest, thou alone shalt bear it.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

13 A foolish woman is clamorous: she is simple, and knoweth nothing.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14 F or she sitteth at the door of her house, on a seat in the high places of the city,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

15 T o call passengers who go right on their ways:

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

16 W hoso is simple, let him turn in hither: and as for him that wanteth understanding, she saith to him,

Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

17 S tolen waters are sweet, and bread eaten in secret is pleasant.

Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

18 B ut he knoweth not that the dead are there; and that her guests are in the depths of hell.

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.