1 A nd it came to pass, that on one of those days, as he taught the people in the temple, and preached the gospel, the chief priests and the scribes came upon him with the elders,

Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

2 A nd spake unto him, saying, Tell us, by what authority doest thou these things? or who is he that gave thee this authority?

şi I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

3 A nd he answered and said unto them, I will also ask you one thing; and answer me:

Drept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

4 T he baptism of John, was it from heaven, or of men?

Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

5 A nd they reasoned with themselves, saying, If we shall say, From heaven; he will say, Why then believed ye him not?

Dar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

6 B ut and if we say, Of men; all the people will stone us: for they be persuaded that John was a prophet.

Şi dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

7 A nd they answered, that they could not tell whence it was.

Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

8 A nd Jesus said unto them, Neither tell I you by what authority I do these things.

Şi Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

9 T hen began he to speak to the people this parable; A certain man planted a vineyard, and let it forth to husbandmen, and went into a far country for a long time.

Apoi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

10 A nd at the season he sent a servant to the husbandmen, that they should give him of the fruit of the vineyard: but the husbandmen beat him, and sent him away empty.

La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

11 A nd again he sent another servant: and they beat him also, and entreated him shamefully, and sent him away empty.

A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

12 A nd again he sent a third: and they wounded him also, and cast him out.

A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

13 T hen said the lord of the vineyard, What shall I do? I will send my beloved son: it may be they will reverence him when they see him.

Stăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

14 B ut when the husbandmen saw him, they reasoned among themselves, saying, This is the heir: come, let us kill him, that the inheritance may be ours.

Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

15 S o they cast him out of the vineyard, and killed him. What therefore shall the lord of the vineyard do unto them?

Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

16 H e shall come and destroy these husbandmen, and shall give the vineyard to others. And when they heard it, they said, God forbid.

Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

17 A nd he beheld them, and said, What is this then that is written, The stone which the builders rejected, the same is become the head of the corner?

Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

18 W hosoever shall fall upon that stone shall be broken; but on whomsoever it shall fall, it will grind him to powder.

Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

19 A nd the chief priests and the scribes the same hour sought to lay hands on him; and they feared the people: for they perceived that he had spoken this parable against them.

Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

20 A nd they watched him, and sent forth spies, which should feign themselves just men, that they might take hold of his words, that so they might deliver him unto the power and authority of the governor.

Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

21 A nd they asked him, saying, Master, we know that thou sayest and teachest rightly, neither acceptest thou the person of any, but teachest the way of God truly:

Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

22 I s it lawful for us to give tribute unto Caesar, or no?

Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

23 B ut he perceived their craftiness, and said unto them, Why tempt ye me?

Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

24 S hew me a penny. Whose image and superscription hath it? They answered and said, Caesar's.

Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

25 A nd he said unto them, Render therefore unto Caesar the things which be Caesar's, and unto God the things which be God's.

Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

26 A nd they could not take hold of his words before the people: and they marvelled at his answer, and held their peace.

Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

27 T hen came to him certain of the Sadducees, which deny that there is any resurrection; and they asked him,

Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

28 S aying, Master, Moses wrote unto us, If any man's brother die, having a wife, and he die without children, that his brother should take his wife, and raise up seed unto his brother.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

29 T here were therefore seven brethren: and the first took a wife, and died without children.

Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

30 A nd the second took her to wife, and he died childless.

Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

31 A nd the third took her; and in like manner the seven also: and they left no children, and died.

A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

32 L ast of all the woman died also.

La urma tuturor, a murit şi femeia.

33 T herefore in the resurrection whose wife of them is she? for seven had her to wife.

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

34 A nd Jesus answering said unto them, The children of this world marry, and are given in marriage:

Isus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

35 B ut they which shall be accounted worthy to obtain that world, and the resurrection from the dead, neither marry, nor are given in marriage:

dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

36 N either can they die any more: for they are equal unto the angels; and are the children of God, being the children of the resurrection.

Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

37 N ow that the dead are raised, even Moses shewed at the bush, when he calleth the Lord the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob.

Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

38 F or he is not a God of the dead, but of the living: for all live unto him.

Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

39 T hen certain of the scribes answering said, Master, thou hast well said.

Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

40 A nd after that they durst not ask him any question at all.

Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

41 A nd he said unto them, How say they that Christ is David's son?

Isus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

42 A nd David himself saith in the book of Psalms, The Lord said unto my Lord, Sit thou on my right hand,

Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

43 T ill I make thine enemies thy footstool.

pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

44 D avid therefore calleth him Lord, how is he then his son?

Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

45 T hen in the audience of all the people he said unto his disciples,

Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

46 B eware of the scribes, which desire to walk in long robes, and love greetings in the markets, and the highest seats in the synagogues, and the chief rooms at feasts;

Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

47 W hich devour widows' houses, and for a shew make long prayers: the same shall receive greater damnation.

şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``